Tinerii si agresivitatea

     Vreau sa fac o subliniere mai intai: este posibil sa nu se fi inteles clar faptul ca raspunsul prietenei mele la interviul de care am vorbit in postarea "Despre a fi acceptat (sau nu!) la un interviu" , a fost favorabil. Nu putem sa nu sesizam "coincidentele'" pe care le traim.

      Constatam astazi trecand in revista oamenii cu care am vorbit in ultimele doua saptamani, ca exista un element comun tuturor: agresivitatea. Nu doar cea verbala. Si ce consider ca element esential pentru ei- varsta. Toti sunt persoane de 25-30 de ani. Sunt casatoriti. Toti au probleme in casnicie si toti vor sa-si salveze casnicia. Dar toti se enerveaza extrem de usor si ce este mai grav-reactioneaza pe masura.

       Sa faci teorie spunand tanarului/tinerei ca "un om educat nu ar reactiona la un stimul exterior. S-ar controla. Este dovada de maturitate sa poti sa-ti tii in frau furia si sa actionezi intr-o situatie (adica decizi TU ce atitudine adopti) si nu sa reactionezi (adica, sa te lasi prada sentimentelor de moment)" ar fi cel putin ineficient.  Pana reusesti sa faci asta dureaza ceva timp-fizic vorbind- si este posibil sa nu mai ai o a doua ocazie sa dovedesti cat de matur ai devenit.

     Am mai scris in urma cu un an ca furia este buna. Pentru ca reprezinta motorul care pune latura umana in miscare. Am dat exemplu cu un robinet care curge  putin dar constant si pe mine nu ma deranjeaza. Si trec asa cateva luni. La un moment dat vin obosita, flamanda de la serviciu si nu suport zgomotul facut de picaturile ce cad din robinet. Ma infurie atat de tare, incat plec si cumpar alt robinet si-l schimb pe cel vechi. Pana nu a fost ceva care a "umplut" paharul, nu am luat nici o masura. Dar asa, furia m-a determinat sa fac o schimbare.  Furia maselor a fost cea care a schimbat cursul istoriei de sute de ani. Nu pot blama furia. Este nevoie doar sa fiu constienta de ea si sa o asimilez ca facand parte din mine. Sa ma accept cu aceasta latura-pe care as vrea s-o elimin, s-o distrug, s-o anihilz in mine pe considerentul ca este ceva rau. Incercand sa scap de ea, nu voi reusi decat s-o fac sa devina mai puternica. Si sa ma las  condusa  de ea.

      Am mai scris despre un film, in care eroul principal nu-si  accepta o latura intunecata din el si ca urmare, ii aparea in cele mai hidoase forme. In momentul in care i-a spus monstrului eteric: "Stiu cine esti si nu ma tem de tine" iar monstrul i-a raspuns: "Nu  ma poti invinge pentru ca nu stii cum ma cheama", eroul se apleaca la urechea lui si-i sopteste "ESTI EU!".  In acel moment, asimileaza energia mostrului care devine una cu el, si astfel eroul primeste si puterea detinuta pana atunci de monstrul energetic pe care nu-l accepta.  Asa,  el controleaza furia pentru ca stie ca face parte din el si atunci, orice ar intreprinde impotriva ei ar fi de fapt impotriva lui.

  Pe de alta parte, traim intr-un ocean energetic de vibratie plina de furie, nemultumire, frica, posesivitate, atasament (fata de sot/sotie/copil/bani/materialitate), invidie, gelozie, etc. si e normal sa fim afectati. Nu avem timp sa ne "curatam" mintea si asimilam diverse reziduuri emotionale si la randul nostru, eliberam in eter ganduri de acelasi tip. Si ne traim viata intr-un cerc vicios.

       Poate cartile de psihologie moderna te invata tehnici de control a furiei. Dar Timpul iti arata ca este necesar sa-ti schimbi atitudinea. Ca este necesar sa accepti ca esti un om in plin proces de evolutie si-ti accepti toate laturile umanului folosindu-le in favoarea ta. Accepti ca gresesti, ca poti uita, ca poti minti, ca poti fura (nu milioane de euro ci locul de pe care s-a ridicat cineva intr-o sala de spectacol sau din autobuz) ca poti insela, etc. Accepti ca le poti face. Nu inseamna ca le si faci. Si mai ales, accepti ca exista Ceva/ Cineva deasupra tuturor care regleaza toate conturile pentru ca exista Legi de la care nu te poti abate. De ce? Pentru ca ele se manifesta din perspectiva energetica, pentru ca SUNT energii, iar noi, fiind in esenta energii, nu avem cum sa ne eschivam! Este o copilarie sa crezi ca ceea ce faci pentru tine sau altcineva nu are o urmare undeva!

   Sau altfel spus: intra unul cu masina peste casa ta si nu intelegi ce-ai facut sa meriti asa ceva. 

  

In concluzie: Acceptand o latura a ta pe care ai incercat timp indelungat s-o ascunzi in subconstient, aducand-o la nivel constient pentru ca devii constient de ea, ii iei puterea. Faci sa dispara "misterul". Este ca atunci cand intri intr-o camera intunecata pe care n-o cunosti  si te temi, mintea iti creeaza imagini, dar cand aprinzi lumina, obiectul fricii a disparut. Fusese doar in inchipuirea ta.

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7