Este 24 iunie

     Stim si vorbim despre ziua de 24 iunie ca fiind zi de sarbatoare (nu neaparat ca stim semnificatia sarbatorii) sau stim ca este bine sa ne ferim in aceasta zi de.....rele apeland la remedii si ritualuri de mult ascunse in  subconstientul omenirii. Doar ca  atat am simplificat semnificatia de-a lungul timpului, incat a ajuns sa fie discutata asemeni zilei de 14 februarie. Mai comercial.

    De-a lungul postarilor am adus in discutie -pe cat a permis subiectul- semnificatii astrologice, spirituale,  psihologice, care, fiecare in parte aduc un  surplus de intelegere  a fenemenelor si  evenimentelor pe care le traim.

  Despre Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul am scris. Despre semnificatia  reprezentarii icoanei, de asemeni. Mai pot fi date si alte semnificatii-in functie de perspectiva din care este privit subiectul. Totul este ca aceste explicatii sa fie coerente, sa poata  "sta in picioare"in cazul unei  contestari. 

       

   Cat despre Ziua de 24 iunie, zi foarte apropiata de cea a Solstitiului de vara, ar trebui sa o vedem- pentru acest an - si in corelatie cu aspectul pe care Luna ni-l da (am scris anterior despre el) pentru a-l intelege mai profund si a primi cat mai curat beneficiile pe care ni le aduce. Dar si pentru a nu ne panica de  reactiile pe care le simtim la nivel de corp fizic si emotional.

    Inca nu ne-a trecut ameteala (la propriu!) pe care, prin  aspectul de Luna Plina l-am primit. Inca vad in jurul meu -vin la analize- persoane care se plang de stare de rau, de ameteala, de a "fugi  imaginea", stare de "çap greu, ma concentrez greu" somn agitat cu vise apasatoare si implicit somn neimplinit. Iar analizele -TOATE- ies bune. (corect lucrate!) Dar omul nu are vlaga, nu a mai simtit "niciodata asa ceva"". Da, dar nici nu am mai trait asemenea timpuri (poate in urma cu peste 100 de ani dar atunci fie erau prea mici fie nu mai exista om cu asemenea varsta).

    Ce am putea lua bun din acest aspect al zilei de 24 iunie? Bucuria nasterii. Asa cum ne bucuram la venirea pe lume a unui bebelus. Rugaciunile, slujbele care astazi au avut loc in toate locasurile de cult crestin-ortodoxe,  au adus bucurie interioara(inexplicabila) sau au  diminuat starea de disconfort  veche de 2 saptamani.

  Energetic vorbind, Ioan Botezatorul -continuator/ intrupator al Proorului Ilie amintit in Vechiul Testament- este o Forta. Nici nu s-ar fi putut altfel. Daca nu avea suficienta putere, n-ar fi fost ales/desemnat sa aduca modelul botezulul la oameni intr-o perioada tulbure a omenirii. Iti trebuie Curaj pentru a vorbi de o Idee noua, pe teritoriul religiei, teritoriu sensibil pentru fiecare dintre noi oamenii. Iti trebuie Curaj pentru a arata ca voi, cei multi, gresiti, iar eu, un singur om, pe nume Ioan, am dreptate. Iti trebuie Curaj sa arati comunitatii ca se  inseala in idei si ritualuri fara sens si semnificatie, ca eu, un singur om, iti aduc tie comunitate, mesajul Adevarului.

     Da, iti trebuie Curaj. Asta ar trebui sa onoram in aceasta zi. Curajul pe care l-a adus Ioan odata cu nasterea sa, dovada si modelul de urmat pentru momentele in care vrem sa ne sustinem  o idee. Curajul de a pierde tot-chiar viata- pentru Adevar.  Curajul de a incepe si a fi deschizatori de drumuri acolo unde nimeni nu s-a gandit s-o faca. Curajul de a ne revendica dreptul si calitatea umana.

       Solstitiu prin definitie inseamna un nou inceput. Acum este inceputul verii astronomice in emisfera nordica. Dar ca orice eveniment astral aduce cu sine si stari mai putin placute- stari de irascibilitate, stari de panica, anxietate si la persoane mai sensibile, depresii. Acum intelegem cat de  mult  "ne gatuie" ceea ce se petrece in exteriorul nostru dar resimtim in interior?

     Daca randurile mele reusesc sa va aduca un strop de calm, de intelegere, de liniste, ma consider binecuvantata prin cuvintele transmise.


  La multi ani pentru ziua de azi! tuturor celor ce cititi aceste randuri, celor ce veti afla despre informatiile cuprinse aici datorita prietenilor si celor ce cu sufletul ati trait ca moment de adevar cele aflate.

 Astept sa ne Re-vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

Exista o garantie........

  Privim (o facem oare?), de fapt simtim, constatam, ca totul parca fuge, curge pe langa noi. Este aproape imposibil sa spui ca ai poti face ceva calculabil pe termen de 3- 6 luni. Este aproape utopic. 

   Faci planul dupa toate regulile studiate, calculezi, previzionezi,  sustii si aplici. Si totusi -cu toate bunele intentii ( atunci cand incerci sa faci ceva tinand cont SI de legile implacabile ale fizicii/ Universului) cu toate stradaniile tale, inaintezi incet sau foarte incet, asta daca nu esti obligat sa schimbi  total  sensul a ceea ce ai inceput sau -mai rau- sa anulezi.

  In asa conditii, cum sa nu simti ca-ti pierzi mintile? Cum sa nu alergi sa cauti alte si alte solutii- constati ca nici acestea nu au viata lunga!- si sa te tot consumi -psihic, emotional si fizic- fara mari reusite.

  Nimic nou. Poate ca citind, simtiti ca nu mai sunteti singuri. Ca ceea ce traiti ESTE cunoscut. Ca a devenit aproape un fenomen. N-am spus fnomen de masa. Sper-sincer doresc!- sa nu devina astfel.

   Traim "sub vremi" dar putem sa invatam cum sa traim impreuna si alaturi de ele. Da, fizxica moderna, cuantica, demonstreaza -si noi o simtim pe pielea noastra- ca tot ceea ce facem, ce gandim si exprimam in sentimente, le TRAIM. La propriu. Opriti-va 15 minute intr-o zi  si fiti constienti de ceea ce vi se intampla. Constatati liniaritatea intre un gand avut in urma cu o ora/doua si o situatie prin care treceti. Constatati reactia de raspuns la  trairi ale voastre.

  Concret, o situatie. Stiu ca prietena mea nu se va supara ca dau aceste detalii. Internata la un anumit moment cu copilul in spital a trebuit sa plateasca spitalizarea 2000 de euro. Nu avea banii. Spitalul a permis plata esalonata. Atunci nu s-a revoltat. Nu a tipat la Dumnezeu intrebandu-L de ce o pedepseste astfel. In aprope 6 luni a reusit sa achite 600 de euro. In luna a sasea i s-a ivit ocazia de a avea un job suplimentar, in legatura cu copii, unde, in 3 luni primeste 1400 de euro. Exact suma restanta pentru vindecarea copilului ei. Nu avea neaparat nevoie de acesti bani. Nu i-a cautat. Nu i-a cerut. Nu acum. Vedeti cat de perfect, cat de exact de achita/ plateste  totul? 

     Cei ce ma cunosc stiu o expresie a mea "Exista Contabilul care tine  evidenta  a Tot incat eu n-am de ca sa-mi fac griji."

      Am vrut prin exemplul dat sa va fac sa vedeti ca tot ce se intampla in jurul nostru are SENS. 

   Ce putem face pentru ca acest sens sa fie  de cele mai multe ori favorabil noua? Putem incepe prin a accepta ca SINGURA GARANTIE PE CARE O AVEM ESTE CA NU EXISTA NICI O GARANTIE.

     Cu cat vom intelege mai bine si mai profund aceasta idee, cu atat vom suferi mai putin si vom actiona mai destinsi. Am intelege ca Viata este si se manifesta in continua miscare, ca totul "curge" si atunci nu ne-am mai opune unor fenomene-legi pe care nu le putem controla. Putem doar lua act de existenta lor si putem trai in acord cu ele.

   Veti spune :Dar asta nu-mi plateste facturile. Asa este. Dar te ajuta sa nu devii si pacient incat sa maresti suma datorata si mai ales, iti asigura destinderea PSIHICA care -ti va permite sa vezi mai clar si sa obtii si banii sau materialitatea necesara. 

   

    Greul dar si usurinta subiectului consta in a-ti schimba perspectiva asupra lucrurilor. A accepta si intelege ca poti interveni asupra propriei tale stari de sanatate. 

  Un prim model (voi reveni): Multumiti pentru ceva ce va bucura. Doamne, Iti multumesc ca mi-ai dat masina cu care pot vedea atatea frumuseti ( sau cu care ma pot deplasa atat de usor/ sau ca pot aduce bucurie altora plimbandu-i).  Ori: Iti multumesc Doamne pentru aceasta bluza superba care-mi vine atat de bine!".  Sau multumiti pentru ce primiti de la alti oameni si va este de folos. Pentru ce multumiti nici nu conteaza.

     Conteaza doar faptul ca un gand puternic- daca-ti  vedea ce frecventa are un asemenea gand, ati intelege- purtand amprenta energetica a voastra(nu sunt 2 asemenea amprente identice la fel ca cele palmare) care se inscrie. Si conform frumoasei legi a bumerangului, se va intoarce  catre voi, aceeasi energie dar sub alta forma materializata. Jucati-va cu un disc, trimiteti-l in aer si vedeti cum se intoarce.

     Invatand, exersand, repetand, cat de des puteti, veti vedea rezultatele mai repede decat ati putea crede.

Verificati.

  Astept sa ne Re-vedem In Sfera Iubirii. 

sapphires7

Cu sau fara notiuni de astrologie

     Suntem in 19 iunie. De pe 13 (cu accent pe 15) ne simtim de parca nimic nu are "gust", nu are "sare si piper", totul este fad, neinteresant. Mai mult, avem o stare interioara de parca "plange sufletul" ( mai tare sau mai incet) dar starea de "melancolie" tomnatica ne invaluie. Si suntem in luna iunie.

      Sa fie de vina, oare?, vremea ploioasa,  tensiunea scazuta a aerului,  faptul ca am vrea soare, sa ne simtim fiecare celula a corpului  plina de vitalitate, sa ne bucuram cel putin de ceea ce ne ofera natura, daca  obiectiv vorbind-dupa criterii strict umane actuale- nu am avea prea multe motive de sarbatoare?

     Da. Si asta. Dar  cea care ne lasa asemenea gust de apasare, de gol sufletesc, de ...depresie, de "nimic nu este cum ar trebui sa fie", este cel mai frumos astru : Luna. Prin  aspectul ei de Luna Plina cu un aranjament extrem de sensibil, ne da aceste influxuri.

      In urma cu 27 de ani cand profesorul meu de istorie din facultate, a enuntat un citat al lui Grigore Ureche spunand: "Oamenii sunt sub vremi si nu vremurile sub oameni", -recunosc- am fost revoltata. 

 Pun pe seama varstei cand, -ca orice tanar- consideri ca  tu controlezi, cunosti, poti, totul. Cu varsta inveti ca ai........... un loc in aceasta mare  panza a Omenirii si a Evolutiei. Si atat.  Dar...asta se invata cu timpul.

      Starea de indispozitie, cumulata in multe cazuri si cu dureri de cap, sau la unele persoane cu  modificari ale  manifestarii ciclului menstrual, starea de apatie -nici nu ai putere sa te enervezi- sau te enervezi atat de rau pentru un lucru extrem de minor, incat dupa ce te linistesti te intrebi : Ce-am avut mai devreme?, este intr-un cuvant o stare pe care nu o intelegi si cu care nu te intelegi. Dar exista  in tine si te influenteaza. Nu o poti ignora.

     Se manifesta si la nivel mental: uiti foarte usor o idee, un gand pe care te concentrasesi. Uiti detalii importante dar cu cat ai incerca sa ti le amintesti, cu atat te enervezi ca nu reusesti.. Uiti unde pui lucrurile  de utilitate zilnica. Sau ai trairi ca si cum regreti dar nu poti concretiza ce anume. 

    Intr-o fraza: Luna a scos - si scoate - la iveala toate sentimentele netraite, toate nemultumirile legate de  actiuni din trecutul nostru sau al familiei, reactiveaza memoria afectiva in special pe domeniile unde nu am facut ce ar fi trebuit. Si cu cat sunt mai vechi aceste trairi/ amintiri, cu cat am incercat sa le ascundem mai profund, cu atat scoaterea lor la suprafata este mai dureroasa. 

 Dar Luna, o face.  Si nu degeaba  din vechi timpuri se studia si se recunostea influenta planetelor in desfasurarea  evenimentelor  globale sau individuale. Si nu prea avem cum sa le influentam. Dar asa cum am afirmat si alta data: este o perioada in care  putem astepta asemeni pasarilor pe timp de furtuna, sa ne "strangem aripile" pe langa noi si sa acceptam ca ...suntem sub vremi. 

    

       Ce se poatre face pentru a diminua efectele: "sedinta" noi cu noi. In care recunoastem -in functie de ceea ce simtim- unde am gresit in trecutul nostru. Ce etapa, ce actiune, ce situatie,  ne aduce acum suferinta prin reactivare.

 Apoi,  o imbratisam cu gandul,  ne iertam si ne iubim in acea ipostaza si  acceptam ca face parte din noi. 

 Inca doua saptamani aveti rabdare iar apoi situatia devine mai suportabila. Dar dupa 20 iulie. Zodia Leului ne da putin  mai mult ajutor prin influxurile Soarelui care se gaseste in Domiciliu.

    Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

 sapphires7

Parul femeilor..........

       Suntem in  zilele-traim zilele- in care fiecare religie incearca sa-si stranga randurile, sa-si adune cat mai multi...adepti. Ca institutie. Ma voi referi in randurile urmatoare la un aspect foarte discutat -n-as spune controversat pentru ca nu s-au exprimat si alte opinii- si care se refera la  obligativitatea ca femeia cand intra intr-o biserica/manastire/orice lacas de cult crestin-ortodox, sa poarte un batic pe cap. Sau orice altceva. Dar sa aiba capul acoperit. Pentru ca altfel, este.....pacat.

       Interdictia sau doar apostrofarea pe care o poate capata o femeie -"nedusa" la biserica si care nu stie ritualurile- ce intra cu capul descoperit, poate fi atat de puternica, de insistenta, incat femeia renunta aunci sau nu mai vine a doua oara. Da. Vor fi persoane care vor spune ca: asa trebuia sa se intample, ca nu era pregatita inca. Pregatita pentru ce? Poate ca tocmai, pentru ca ERA pregatita a venit la biserica sa -si exprime acest lucru. Poate sufletul ei "s-a trezit", a inteles ca lucrurile sunt mai profunde decat le vedea la suprafata in viata ei si a ales sa vina intr-un loc cu o mai mare incarcatura energetica decat acasa, si sa multumeasca pentru aceasta intelegere.

    Dar nu are cunostinte de specialiatte. Este....amatoare. Si ca in orice caz de amatorism, daca ai talent dar nu este cultivat, se pierde. Si  in relatia cu Dumnezeu cautata si-n afata ta, in incinta unei biserici, daca nu cultivi aceasta relatie, o pierzi. Nu dispare. Ca n-are unde. Dar devine atat de fina, de ascunsa, incat, aproape n-o mai vezi. Si nu mai beneficiezi de puterea, darurile, ajutorul ei, la capacitate optima. Ci doar sporadic si punctual.

     Si totul se poate intampla pentru ca cineva, la un anumit moment -cand nu erai suficient de sigura pe tine- te-a repezit, ti-a facut observatie destul de taios, incat ai renuntat. Poate nu definitiv. Dar pe un termen, da.

     Si de ce? Pentru ca nu a stiut sa-ti explice  pentru ce este bine sa fii cu capul acoperit cand intri in biserica.

    Regula este cunoscuta din Vechiul Testament dar este mai veche si semnificatia este de natura ontologica. Amintiti-va ca toate imaginile, desenele, picturile, scrierile din epoca precrestina si primele secole dupa Christos, arata, vorbesc, descriu  podoaba capilara a femeilor. Lungimea,  culoarea si finetea parului exprimata ca fiind "matasos". Si in zilele noastre, sunt barbati  care nu accepta ca sotia sa se tunda. In India, in tarile orientale, parul femeii este considerat cu adevarat o podoaba. Ceva ce te infrumuseteaza. Da.  Si care atrage atentia. Dar tot din timpurile vechi stim cata atentie acordau femeile -epoca Renascentista, Evul Mediu- pieptanatului. Era un ritual inainte de culcare. Energiile din astral sunt atrase prin firele de par. De aceea se electrizeaza. Mangaierea parului unei femei de catre un barbat, realiza  destinderea, calmarea, linistirea lui.
     Cine n-a intors privirea-daca nu si capul- dupa o femeie  care-si etaleaza cu generozitate parul pe umeri?
    Ontologic vorbind, parul femeii este  mandria barbatului ( de aceea in unele culturi si in ziua de azi, femeia nu trebuie sa-si arate parul fata de altcineva, cu atat mai mult fata de alt barbat). Orgoliul masculin se identifica prin acest atribut al feminitatii.
     Cand mergi la o biserica/manastire, o faci pentru a te simti si asa, mai aproape de Dumnezeu. Pentru a fi intr-un loc incarcat de inalta vibratie prin utilizarea, repetarea de  foarte multe ori a cuvantului Dumnezeu si pentru a beneficia de  puterea Semnului  Crucii care este la fel de des utilizat (voi detalia si ce reprezinta el, dar in alta postare).
      Atunci, daca toate femeile ar intra si ar sta cu parul siruind pe umeri, de diverse culori, de diverse coafuri, cum ai putea -si mai ales barbatii- sa te concentrezi pe lucruri de inalta  frecventa? Vei fi foarte legat de pamant. Vei fi "tintuit" cu gandul in materialitate, in ceea ce incercai sa diminuezi prin venirea la biserica. Iti etalezi podoaba capilara la un spectacol, la un restaurant, intr-un loc plin de omenesc si materialist, pentru a te bucura de "cele lumesti". Dar nu asta cauti intr-o biserica.
     Pacat, nu  este in acceptiunea data de constrangerile omenesti. Pacat este in acceptiunea adevarata a termenului, aceea de " a gresi fata de sine". Venind cu capul descoperit la biserica, atragi privirile asupra ta,  iti va dispare sentimentul de intimitate  cu Dumnezeu pe care il cauti acolo, te vei simti....dezbracata.

     In aceste conditii, nu ai vrea sa beneficiezi de tot ce-ti poate  da  prezenta la o slujba la biserica? Fara a te teme ca esti judecata, condamnata, infierata? Nimeni nu te pedepseste. Si cu atat mai putin n-o va face Dumnezeu. Doar tu ai avea de pierdut. Si da, in acest context, este......pacat.

Astept sa ne Re-vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

 

       

A fi destept..............

     Societatea actuala nu s-a "hotarat" ce vrea si ce admira/accepta mai mult: oameni hiperdestepti (vezi numarul mare de tineri -si  pragul de varsta scade tot mai mult- cunoscatori in ale IT-ului, cu o ratiune extrem de  dezvoltata) sau la polul celalalt, oamenii "profitori"(profitori de orice ocazie, de orice situatie, de orice conjunctura), mai putin dotati intelectual dar mai adaptabili.

      Prima categorie sunt persoane care -de obicei- sufera mai mult. Fie au un grad ridicat de contiinta si nu se adapteaza  cu usurinta la contextul general, fie sunt sensibili si sunt atinsi de orice este de vibratie mai joasa decat propria vibratie a sufletului lor.

      Oricum, tot sunt in suferinta. 

     Ce nu ia in considerare societatea, este faptul ca omul, asa cum a fost creat si cum tinde sa se dezvolte, nu este caracterizat de .....desteptaciune. A fi destept este un atribut strict al intelectului. Deci al mintii. Al ratiunii. A instrumentului extrem de limitat de aceasta Viata. 

      In orice carte ce trateaza subiectul Omul in spiritualitatea sa, adica asa cum este din perspectiva ontologica, Omul este caracterizat de doua atribute -asimilabile notiunii de feminin si masculin- INTELIGENTA si INTELEPCIUNEA. Acestea doua fac omul sa devina Om, sa se dezvolta din perspectiva  spirituala, intelegand fenomenele pe care le traieste si stie sa convietuiasca cu ele.

        Stim de la anatomie ca emisfera stanga a creierului este responsabila de activitatea partii drepte a corpului si emisfera dreapta a capului, este responsabila cu buna functionare a partii stangi a corpului ( vezi accidentele vasculare cum afecteaza corpul in functie de  emisfera in care s-a produs).

       Din perspectiva ontologica - teoria existentei- latura dreapta a corpului reprezinta Inteligenta, iar latura stanga, Intelepciunea. Regula emisa mai sus referitoare la emisfere se aplica si aici.

   Nicaieri -si verificati orice carte de spiritualitate- nu se vorbeste de omul destept sau de o latura a sa cu atribut de a fi destept.

     Dar se vorbeste - si toate cele 4 religii au asemenea pilde/ povesti, cu si despre oameni intelepti sau inteligenti. De regula se refera la intelepciune.

     Dezvoltarea intelectualului, nu face altceva decat sa hraneasca orgoliul, ego-ul, ceea ce ne face sa ne separam, sa ne consideram deasupra celorlalti. Doar din motive de informatii intelectuale, reci, acumulate.

     Timpul, "E Timpul...." pe care il traim, ne arata, ne OBLIGA sa vedem, ca este imperios necesar sa combinam, sa traim, sa  experimentam, sa exprimam, cele 2 atribute: Intelepciunea si Inteligenta. Pentru a deveni oameni intregi. Completi. Pentru a armoniza, a unifica, cele 2 emisfera ale creierului.

      Acord consiliere persoanelor de 27-30 de ani, extrem de destepte, cu o facultate grea terminata, dar, care din punct de vedere relational, emotional, sunt .......corigente.

      Dezvoltarea intelectului fara caldura data de intelegerea umanului, formeaza tineri /tinere categorice, hotarate, masculinizate in manifestare.

     Acum, o intrebare: om destept sau om inteligent, reprezinta unul si acelasi lucru? Cand am intrebat la scoala postliceala sanitara unde predau-sau si pe alte persoane- raspunsul a fost DA. Raspunsul dat de mine, a fost NU. A fi destept inseamna a cunoaste foarte  mult dintr-un anumit domeniu, a fi bine pregatit intr-o latura anume. A fi inteligent inseamna a aplica ceea ce stii, a face conexiunile intre informatiile de care dispui, pentru a gasi aplicabilitatea lor. "Legi" informatiile.

      Un om destept poate fi usor depasit de un altul pregatit mai bine pe acel domeniu. Fiind un atribut al planului fizic, cand spui despre un om ca este "destept" pe un  anume palier de viata, cu usurnta poti gasi un alt palier, in care, acelasi om, sa poata primi atributul de ...."prost". Inteligenta nu are polaritate.

       Poate ca acum va veti gandi de 2  ori cand veti spune despre cineva ca este " prost". Daca am sesizat asta, sigur si eu sunt prost pe un domeniu. Personal, mi-a venit foarte greu pana am acceptat ca pot fi considerat un om prost. Ca se poate spune despre mine ca sunt  proasta. Am accepat in momentul in care m-am gandit, ca -spre ex. - in raport cu un Olimpic international la informatica sau matematica sau la orice alta materie, eu ma pot considera proasta. 

     Cu alte cuvinte, cand vorbim despre desteptaciune, se aplica foarte bine proverbul:" Orice nas isi are nasul".

       Incercand sa dezvoltam intelepciunea, va creste in paralel si inteligenta. Si astfel, ne vom dezvolta uniform si armonios.  Iar .asta nu va face altceva decat sa ne  hraneasca starea de bine

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7