Batranii nostri si noi

       Toti ne-am dori sa avem parinti/bunici de...poveste. Calmi, intelegatori, dar mai ales : intelepti. Sa ne indrume dandu-ne povete deschis, curat, cu dragoste, fara sentimentul ca ne cer sau asteapta ceva in schimb. Sa ne simtim  coordonati, sprijinti (nu controlati sau presati) cu sentimentul pe care ti-l creaza fratele mai mare. Acel Big brother. 

                Dar viata ne arata ca nu asa stau lucrurile. 

          Cei mai multi pot spune ca parintii lor le..cer. Le spun ca le sunt datori pentru ca i-au crescut.  "E datoria ta sa ai grija de mine. De asta am facut (!?!) copii. Sa aiba cine sa ma ingrijeasca la batranete".

           Sau : " Am facut copii sa aiba cine sa-mi dea o cana cu apa. Sa nu fiu singur(a) la batranete. Te-am crescut, te-am facut om (!?!).

Si alte replici cu aceeasi tenta de idee.

     Ce uita - unii!- parintii ce fac acesemea afirmatii, este ca:

 1. Ei nu fac (in sensul de a crea-ca de facut, fac ei ceva; dar nu intotdeauna se finalizeaza prin  conceperea unui copil). Dac- ar "face copii", toti adultii apti din punct de vedere fiziologic, ar naste copii. Priviti in schimb in jurul vostru si vedeti proportia de nasteri de copii la numarul de cupluri  fidelizate si care-si doresc asta.

2. "Ai grija ce-ti doresti ca se poate intampla". Daca-ti doresti pe cineva care sa-ti dea o cana cu apa, e posibil doar atat sa primesti. Nu si dragoste.......

3. Ca parinte l-ai crescut (mai mult sau mai putin-pentru ca este biologic natural ca ceva nascut sa se dezvolte, sa se maturizeze si sa dispara. Chirurgical exprimat.) Dar da, l-ai crescut cat ai putut de bine. Ai facut-o din datorie - "asta-i rolul unui parinte"; de imagine fata de rude/prieteni/vecini -" ce, ala micu a lui  Gheorghe e mai sus de al meu?"; din neimplinirea ta si dorinta de extensie asupra copilului a viselor si dorintelor tale: "eu n-am avut,  ca mama n-a putut sa-mi dea dar eu ma dau peste cap  sa nu-i lipseasca nimic copilului meu";  din suferinta proprie: "numai el mi-a ramas dupa plecarea lui barbate-meu; in el am investit totul, el e viata mea", "el e mandria mea", 

4. In relatia copil - parinte este ca intr-un contract: este bun atunci cand ambele parti isi indeplinesc partea lor. Tu ca parinte poti crea conditii optime de  crestere si dezvoltare armonioasa a copilului -emotionala, fizica, psihica- si totusi sa nu raspunda la stimulii tai asa cum ai crede (sau spun cartile de specialitate ca ar fi rezultatele). Sau, varianta: tu ca parinte nu te interesezi prea mult de nevoile si dorintele ori visele copilului tau, dar el sa fie constiincios, organizat,  cu mult bun-simt (fara sa-l fi invatat tu ceva special despre asta) si sa ajunga....om. Atunci? 

     Poate ar fi mai corect sa acceptam ca o reusita a dezvoltarii intelectuale si emotionala a copilului (fara sa luam in calcul latura spirituala cu toate atributele ei) este  o relatie bilaterala  armonioasa: parintele ofera eficient si copilul raspunde corect la ceea ce primeste. Din adolescenta eu aveam o vorba (este de fapt o parafrazare a unui proverb): din panza de stamba n-ai sa faci niciodata o rochie de seara oricat de priceput ar fi croitorul".

      Asa ajung batranii sa devina....uraciosi. Si noi sa nu avem destula dragoste sa le oferim. Cei ce ajung asemenea batrani sunt adultii/ oamenii care nu si-au iubit viata, corpul nu l-au privit ca pe ceva de pret (nu obiect de placeri ci obiect de arta), care simt ca au "trait degeaba", nu si-au facut mici bucurii de viata; care au crezut ca sacrificandu-se pentru o bomboana ii ofera mai mul copilului (pe care ajunge sa-l invinovateasca de sacrificiul sau), care simt ca se apropie sfarsitul si au de recuperat. Stiu/simt ca n-au facut tot ce trebuie. Cum trebuie. Si-i considera pe ceilalti vinovati (nu ai curaj sa recunosti ca ai decis gresit si sa admiti asta). Si te razbuni.

     Ii considera pe altii datori cu recunostinta pentru ca au facut parte din viata lor. Gresit. Invers: ar trebui ei sa se considere recunoscatori pentru ca un suflet a acceptat sa se intrupeze prin ei. Ca au fost alesi in calitate de parinte. Pentru ca prin copii se realizeaza evolutia. Dezvoltarea. Si asta avem de apreciat.

     Asta este atitudinea batranilor uraciosi: de razbunare ca tu mai ai timp sa-ti inveti lectia de viata cea mai importanta: viata trebuie iubita si respectata asa cum iubesti cea mai pretioasa bijuterie a ta. 

      

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

 sapphires7

   

Fuga fata de noi si ajutorul Apostolilor

     V-ati intrebat de ce? oamenii conduc  atat de agresiv, de grabit, si de ce? tin cu tot dinadinsul sa intre in depasire - de cele mai multe ori periculoase, incheiate tragic- dar o fac. Si cand taie linia continua sau chiar dubla si cand  carosabilul are  latimea mai mica decat  standardul. Si cand....

        Si sunt extrem de nervosi. Ignora -nu stiu alt termen care sa defineasca  ideea ca "nu-mi pasa mie de  tabla asta" - si nu tin cont de restrictiile de viteza.  Si nici de curbele periculoase. Nici de linia de cale ferata. Apoi, spunem c-a avut ....ghinion. Exact atunci a trecut trenul. Sau " asa i-a fost scris". Sa moara  in timp ce pleca in concediu.

        Poate. Nu neaga nimeni ca nu stim " ora nici ceasul" cand Ingerul Mortii ne viziteaza pentru a-l insoti. Dar  mai presus de el, Dumnezeu/ Energia Suprema/ Inteligenta Universala, ne da semne. Prin intelectul pe care ni l-am dezvoltat, am ales si am conceput aceste semne  materiale: indicatoare. Acest rol il au: sa ne avertizeze de ceea ce noi nu vedem. Nu avem cum sti sau vedea.

       Numai ca, nu poate decide in locul nostru. Si daca ignoram semnele- ca ORICARE ALTE semne date de Viata, nu ne putem plange.

       Mai mult decat atat. Aceasta fuga, este o fuga disperata de ...sine.  De tine insuti. Nu-ti place de ceea ce ai devenit. Nu stii de ce esti agitat. Nu stii de ce  esti agresiv in trafic si gonesti nebuneste. Constient nu stii. Si nici daca ai sta sa te intrebi, nu ai sti. Ai spune ca ai probleme pe cap; ca societatea s-a intors cu susul in jos; ca stresul  si presiunea psihica este mare, etc. Dar, de fapt, fugi de ceea ce este in tine si nu mai corespunde noii vibratii astrale. De aici, suferinta interioara. 

    Necazul cel mare, este ca, poti fugi oriunde, de oricine te poti ascunde. Doar de tine : NU. Nici nu poti fugi de tine.

     Ce-ti ramane? Un simplu si deschis moment de sinceriatte cu tine si, mai ales, fara invinovatiri. Atunci, uraganul interior se va domoli si poti incet-incet, sa iesi la Lumina.

       Un ajutor va poate fi si  simpla rugaciune catre unul din cei doi Apostoli pe care maine ii sarbatorim. Il rugati pe cel fata de care va simtiti atras:

" Te rog Apostol Petru/ Pavel,lumineaza-mi mintea si deschide-mi sufletul pentru a capata intelegerea si compasiunea. Tu ai fost ales sa te poti face inteles de oricare om care--ti cere ajutor. Eu sunt unul din ei. Te rog ajuta-ma. Pentru salvarea mea si a neamului meu. Iti multumesc."

   LA MULTI ANI! tuturor celor ce purtati numele unuia dintre Apostoli sau aveti pe cineva apropiat cu acest nume. Ori, va serbati ziua de nastere. Vibratia numelui prin activarea constienta (atunci cand va indreptati  gandul si rostiti numele Apostolului) sa va ajute atat de mult, incat sa simtiti in plan fizic ajutorul. Si sa intelegeti. 

 Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

Despre "Oglinda Magica"

     Aseara am facut exercitiul 'Oglinda Magica" cu o prietena. Avea o nelamurire si i-am propus sa facem asta sa vedem "cine mai vine la intalnirea cu noi insine". Ce aspect al nostru. Poate fi o imagine a noastra din copilarie, poate fi doar un sentiment de la o varsta tanara sau, unul mai apropiat de actuala noastra  varsta. Depinde.....cine este la rand.

     Ce inseamna asta- pentru cei ce n-au citit postarile din 2013 in care am mai adus in discutie subiectul. Inseamna ca atunci cand ne simtim apasati, impovarati, cu o greutate in piept care nu ne lasa sa respiram; sau cand simtim multa furie fara sa fim perfect constienti ce a determinat-o, putem "intra" in propria minte si vom constata ca va iesi la iveala un sentiment, o traire, un  aspect al vietii noastre care VA ADUCE VINDECAREA acelui aspect al nostru.

     Din experienta mea - eu cu mine (de multe ori am aplicat pe mine acest exercitiu) - am constatat ca acele aspecte ce se vor vindecate, se gasesc in noi (in mintea noastra) asezate...la rand unul in spatele altuia. Pe masura ce vindec un aspect, apare altul in fata, si apoi altul, si tot asa.

      Ce a fost neobisnuit la exercitiul de aseara cu prietena mea, a fost faptul ca la intalnirea din minte au venit....mai multe persoane. Primul venit a fost un copil de un an (vizualizezi in minte exact identitatea persoanei pe care o vezi) pe care l-a identificat, ca fiind ea insasi. Apoi, tot ea, dar la varsta de 3 ani. De ce vorbesc despre asta? pentru ca arata ca putem STI, putem afla ce-a simtit copilul care am fost la 1 an sau 2, cand lumea crede ca "e mic, ce stie el?" si cat de mult a fost marcat EMOTIONAL. De aceea  constatam - literatura de specialitate moderna are si statistica pe domeniu- ca manifestam o boala cronica sau o tumora pornind de la o emotie nevindecata (NEIDENTIFICATA! mai exact) la varsta adulta.

      A redat cu exactitate sentimentul transmis de copilul de un an de la acel moment. Cand am reluat discutia rational, era surprinsa de cat de bine a simtit ce a vrut acea imagine din minte sa-i transmita. Era surprinsa pentru ca ea, constient, nu avea o asemenea memorie dureroasa. 

     Este o carte la moda si-n Romania "Calatoria" in care autoarea identifica momentul declansarii dezvoltarii celulelor maligne ca fiind varsta de 3 ani cand, a inteles gresit o atitudine a mamei dar, in sufletul ei de copil, trauma a fost creata. Si dezvoltata.

     Experienta cu prietena mea a confirmat convingerea pe care o am, ca emotiile prin vibratia lor pot imbolnavi sau vindeca. De aceea am ales sa lucrez pe acest domeniu. Apoi au mai  "venit" pentru a armoniza relatia, alte peroane din familia ei. Erau adulti cu care relatia dintre ei si prietena mea nu era armonizata. Si care voiau sa-si ceara iertare de la ea. In acest mod, in sufletul prietenei mele, s-au vindecat rani vechi iar ea, acum, este mult mai linistita si impacata. 

      Zilele trecute am realizat la Valea Doftanei o intalnire cu dublu rol: de relaxare psihica si vindecare emotionala. Am facut-pentru prima data- un exercitiu pentru fiecare organ al organismului. Au fost reactii diferite: de la voma la dureri de ficat, de splina, de cap. Dar toate au disparut ulterior.

     Sunt ani de cand folosesc o expresie: "refuz sa fiu lada de gunoi emotional a cuiva". "Gunoiul" trebuie aruncat. Mai ales in aceste timpuri cu adevarat de "cernut".

       Singuri, fara un exercitiu ca experienta in spate, daca nu aveti pe cineva care va poate ghida, nu va sfatuiesc sa realizati "Oglinda Magica". Nu este hipnoza si nici autohipnoza. Si tocmai de aceea poate fi dificil sa pui singur intrebarile si totusi sa fii atent la ceea ce simti. Fara sa intervina rationalul.

     Puteti totusi -asa cum am mai spus- cu periodicitate - sa mai faceti o autoanaliza a ceea ce simtiti si sa gasiti metoda specifica voua pentru a mai elibera din emotiile dureroase.

     Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

Pentru cei ce merg in concediu in alte tari

      Am vorbit alta data despre faptul ca fiecare zona are caracteristicile ei. Este vizibil fenomenul si daca suntem din 2 judete diferite: unul din N tarii si celalalt din S. Dar nu despre asemenea-sau nu doar despre asemenea!- diferenta vorbesc. Ma refer la caracteristica energetica a unei tari care are o amprenta specifica-cate tari atatea amprente energetice. Mai mult de atat: stiind ca multe tari de-a lungul istoriei au fost implicate in razboaie-este oare vreo una care sa nu fi fost?-de lunga durata sau repetate; ori au fost colonii multa vreme; sau doar coordonate de alte state, ne putem usor da seama, ca sunt mari sansele ca noi insine sau cineva din neamul nostru, chiar fiind acum in Romania, sa fi trait (alta intrupare) in una din aceste tari. Numai ca in acest caz, s-ar putea ca trecerea noastra pe acele meleaguri sa nu fi fost totdeauna cu bucurie.

        Poate am fost soldat in armata care a distrus un tinut, care a cotropit, a adus suferinta. In memoria noastra afectiva -aceasta nu se pierde de la o incarnare la alta- in amprenta noastra energetica, chiar daca fizic acum suntem in Romania, cand ajungem in acea tara putem avea diferite simptome -pe care noi le punem pe seama faptului ca am avut "ghinion" in concediul asta! Nu e ghinion. Sufletul nostru a primit energetic mesajele locului in care am adus suferinta -noi sau cineva din neam (vezi "Rugaciunea de iertare") si este obligat sa suporte "reglarea conturilor". Suna poate dur. Nu este. Este drept. Si daca faci CONSTIENT o simpla rugaciune de iertare pentru loc, veti vedea ca totul dispare. 

      Am o prietena care a fost in Spania. Tuturor celor 5 prieteni cu care era, le-a fost rau -in acelasi timp si aproape exact aceleasi simptome- cand au ajuns la Sagrada Familia. Ea sunandu-ma, i-am spus cum sa ceara voie acelui loc sa patrunda pe teritoriul lui, si n-a avut nimic. Alta prietena mergand la Sarmisegetusa cu un grup mai mare, mi-a spus ca a cerut voie -asa cum am invatat-o- sa treaca pe acolo, sa intre in acel locas si a putut. Restul grupului a fost surprins de o ploaie torentiala si n-au putut avansa. Ea era in grup! A putut merge, a putut trece.....

       Un model de rugaciune pentru tarile in care mergeti doar in concediu: Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, Franta, etc.

"Eu.....de acum, te rog pe tine, pamant al ...(Sapniei, Portugaliei) permite-mi sa intru pe teritoriul tau. Tie Strajer si Pazitor al acestui pamant, te rog permite-mi accesul pe locul tau. Eu nu mai stiu, dar daca eu sau mosii, stramosii mei ti-au adus si provocat suferinta, te rog iarta-ma. Sterge din memoria Ancestrala amprenta suferintei provocate. Imi cer iertare, iar venirea mea acum, aici, are si rolul de a vindeca aceasta amprenta. Imi pare rau si onorez cu aceasta ocazie ceea ce reprezinti: un pamant sfant, parte integranta din Pamantul Sfant dat de Divinitate. Il onorez, il respect si-l iubesc. Iti multumesc ca-mi permiti sa ma bucur de frumusetile si puterea ta."

       Ca element central si fundamental, este sa cereti iertare pentru raul produs de-a lungul istoriei si sa cereti voie sa intrati, Strajerului ce se afla in fata unui monument. Sa stiti ca nici un monument istoric-biserica, muzeu, catedrala, parc natural, scoala, inchisoare, spital, gradina zoologica, etc. nu este lipsit de cel putin un Strajer, un Pazitor. In functie de natura locului. Pana si un simplu turn ramas de la un castel medieval are. Sau o pajiste plina doar de verdeata si la un capat, un rau sau lac. Exista si protejeaza. Cand primiti acordul Lor, sederea va va fi cu totul deosebita. ATENTIE! Sa nu incercati sa spuneti rugaciunea citind-o, incercand sa pacaliti, spunand-o cu gandul de a obtine doar un privilegiu. Mai bine n-o faceti. Va fi mai rau pentru ca va simte vibratia, stie ca incercati sa trisati si veti simti supararea unui asemenea Spirit. Pentru ca sunt Spirite. Si nu fara putere. 

      Cand mergeti in tara dar in locuri incarcate de istorie si spiritualitate, cereti voie Spiritului acelui loc sa va permita sa-l vizitati.

Am sa dau si rugaciune pentru cazul in care stati mai mult timp intr-o tara, in alta postare.

     Celor ce plecati in concediu va doresc concediu odihnitor si plin de rezolvari de situatii de viata.

  Ascultati in special de la 1:13:00. Urmariti-o pe Carmen si apoi pe  cele 3 femei.

Astept sa  ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

In perioada Postului Sf. Apostoli

      De 3 zile ne situam din perspectiva religiei crestin-ortodoxe, in perioada Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Pentru unii dintre voi, poate acest lucru nu reprezinta nimic. Pentru altii, poate foarte mult. Poate ca o "cale de mijloc", o cale ce duce la intelegere, poate ca este cea mai potrivita. Asta pentru ca atunci cand INTELEGI ceva, actionezi cu toata determinarea in acea directie, chiar daca insemna intr-un sens sau altul. Dar faci o alegere de viata constienta. Si asta-ti aduce multumire. Impacare. Cu tine, cu situatia.

      Religia, oricare ar fi ea, reprezinta, inseamna, "legatura cu Divinitatea". Este o legatura personala, si, ca orice asemenea legatura, totul este intre tine si Dumnezeu. Sau orice alta denumire ii dai tu. Poate ca daca ne-am aminti ca fiecare este individual creat, unic conceput dar pe toti -incluzand aici si animalele, plantele, cristalele si stelele-ne leaga o Singura Sursa, atunci nu ne vom mai supara ca unul sta in genunchi  intr-o biserica/moschee sa se roage Celui pe care-l considera Creatorul sau ori ca sta in picioare in fata unei lumanari aprinse si la fel, se roaga Creatorului sau. Ar intelege ca importanta este DOAR RELATIA ta cu El, legatura ta cu El si nu forma in care se manifesta. Nu expresia exterioara. 

       Atunci ne-am putea duce linistiti, deschisi la o biserica, fara teama de a fi judecati pentru modul in care particip la slujba. Pentru ca eu stiu ca merg acolo pentru linistea ce-o pot obtine si care-mi lipseste in interiorul casei mele sau a serviciului meu. Am nevoie de o intimitate intre mine si El.

    Cei doi Apostoli ne aminteste asta. Si o face fiecare in mod propriu si specific: unul in cuvinte simple, deschise, adresandu-se in special inimii si omului fara pregatire de specialitate; celalalt, adresandu-se unei ratiuni superioare, cunoscatoare a unor adevaruri profunde. Dar amandoi au aceeasi Sursa. 

       Apostolul Pavel spunand ca " Toate va sunt ingaduite dar nu toate va sunt de folos" ne-a scutit de a experimenta suferinta. Ne-a invatat ca putem fi fericiti alegand ceea ce ne este cu adevarat de folos in viata. Asta insemnand ca faci alegeri in mod responsabil, constient de urmarile lor.

      Daca avem spaima-si mare este la unii dintre noi!- ca suntem "pacatosi", ca Dumnezeu ne pedepseste si ca nu meritam-c-asa spun unii dintre noi!- sa ridicam capul sau sa speram la Viata eterna (de parca ei ne dau bilet de voie sa intram sau nu pe acel Taram!) sa ne amintim in aceasta perioada dedicata celor doi Apostoli, ca Sfantul Pavel a fost un foarte mare.....pacatos, un intelectualist rece, mandru si intransigent. Iar din el, Cel Ce-a Creat, l-a facut sa devina unul din cele doua brate ale crestinismului. Poate cineva sa hotarasca -atat timp cat este intrupat- cine este important si cine nu, in Marele Plan al Vietii?

    Ganditi-va la aceasta intrebare, atunci cand vreo bunica/matusa/vecina/mama va spune cat de pacatosi/pacatoase sunteti ca nu va imbracait intr-un anume fel, ca nu mergeti destul de des la biserica, etc. Mergeti la ACEA biserica in care va simtiti adunati, linistiti, usurati sufleteste. Poate locul, poate preotul, da o asemenea putere celor ce merg acolo.

    Onorati pe cei doi Apostoli ca mesaj si simbol a ceea ce sunt: o cale de urmat. O Cale ce exista si pe care ne-au aratat-o. Si chiar daca aceasta Cale are o multitudine de aspecte -cate persoane sunt- ea ne arata ca destinatia este aceeasi: la Sursa tuturor lucrurilor.

  Pentru cei din Ploiesti care simt ca au nevoie de sprijin, de ajutor de linistire sufleteasca, ii anunt ca vineri, 12 iunie, incepand cu ora 17.00, la Biserica "Buna Vestire" ,acelasi parinte va sustine sjlujba de Sfantu Maslu.

      Tot pentru cei din Ploiesti -dar nu numai!-va anunt ca intentionez sa tin o serie de intalniri pentru curatare, echilibrare interioara. Doar ca, as vrea sa se tina aceasta intalnire intr-un mediu cu totul deosebit: la munte, la o pensiune unde totul este "de casa", unde cooperativizarea nu a existat, acolo unde, sufletul este mult mai aproape de Divinitate prin natura speciala. Prima intalnire va avea tema "Frica de frica". Vindecand sentimentul de frica-el ca atare- restul este mult mai usor de identificat si vindecat. Aceasta intalnire vreau s-o facem beneficiind de toate atuurile timpului pe care-l traim si zonei in care ne aflam.

      Va dau adresa unde puteti afla cate ceva despre acest loc, si va rog sa-mi trimiteti parerea voastra despre propunerea mea. In functie de mesajele primite voi alege varianta: de vineri pana duminica sau in timpul saptamanii. Pot doar sa spun ca, indiferent de unde veniti, va fi un "pachet" de destindere cu totul special. Raspunsul vostru il astept la zona "Comentarii" ale blogului sau pe adresa: aporromania@gmail.com.

Adresa este:http://www.craita.ro/

        Prima melodie aleasa pentru aceasta postare este gandul meu de dragoste si admiratie pentru doua persoane ce vor intelege mesajul.......

      Cea de-a doua, este gandul meu de sutinere pentru toti romanii din strainatate ce citesc randurile acestui blog. Si carora le multumesc pentru ca o fac. Va admir si rog Ingerii Pazitori ai fiecaruia dintre voi, sa va sustina, sa va ocroteasca si sa va lumineze, pentru a nu pierde Calea proprie si a putea sa va impliniti destinul oricat de greu ar fi si oriunde ati fi. Sa va ajute si sa va intareasca in momentele de deznadejde date de lipsa radacinii ce se simte in suflet in cele mai sensibile momente. Sa va daruiasca intelepciune de la Ingerii de Inalta Clasa ce va pot calauzi pentru a face alegerile optime chiar in conditii de saracire spirituala. 

   Va doresc ca atunci cand priviti Cerul sa va amintiti ca el este Umbrela sub care toti ne putem adaposti. Cereti-i ajutor si indrumare. Va aude si va vede.

       Va trimit gandul meu de sustinere si dragoste. Va multumesc.

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7