duminică, 29 decembrie 2013

Cum sa intampinam Noul An

     Mai sunt trei zile si trecem intr-un an nou. Numerologic vorbind, cifra 7, cifra ce  caracterizeaza anul 2014 ( 2014= 2+0+1+4) este o cifra MAGICA. Are o incarcatura aparte. Simbolizeaza transformarea, trecerea la un nivel superior de intelegere pe un domeniu sau intrarea pe un domeniu nou al vietii. Oricum, lucrurile nu mai raman cum au fost. 
     Ati putea intreba: si daca nu vreau sa schimb nimic la viata mea? In viata mea? In regula. Dar vibratia anului aduce cu sine schimbarea. Este " aerul" pe care il simti chiar daca nu poti interveni asupra lui. Si daca ceva din viata noastra nu este in acord cu vibratia  anului/ timpului pe care il traim,  vom simti  efectele asupra noastra. 

     Poate suna inspaimantator. Deloc. Este  simplu, curat si frumos. Si perfect pentru fiecare dintre noi. Timpul, Universul, ne ajuta sa  crestem la nivel de suflet in acord cu planul/ destinul/ misiunea noastra. Deci suntem ajutati sa facem ceea ce avem de facut in aceasta viata si pentru care am venit acum, aici. Cum putem valorifica ce ne aduce anul 2014? Fiind constienti ca datoria/ sarcina/ responsabilitatea noastra este in primul rand la nivel de suflet. Cum hranim? Cu ce energie hranim? sufletul/ interiorul nostru. Cat ne gandim ca actiunile noastre sa fie favorabile noua si in acelasi timp celorlalti. Cat de mult ne integram in noua stare a Omenirii/ Universului/ Universurilor/ Erei Varsatorului? Cel care  se revarsa prin cunoastere asupra tuturor oamenilor? Atat. Este suficient din cand in cand sa mai facem o curatenie in ganduri, in suflet, sa ne gandim si la ceilalti nu doar la noi- doar sa ne gandim si este suficient!- dar cu dragoste, intelegere, compasiune- si ne va fi bine anul viitor. 

      Altfel, tot ne va fi. Dar nu usor si nu prea bine. Forta  Universului/ Naturii este mai mare decat forta  individuala a omului. Fizica pura.

     Ce am putea face pentru a pune bazele unui inceput bun? Cu 5-7 minute inainte de ora 12.00, indreptati-va gandul catre anul ce a trecut. Si adresati-va lui in gand ca unui om. Spuneti-i ce v-a placut din ce v-a adus; ce nu v-a placut. Multumiti-i pentru ce ati primit frumos si lasati celelalte  ganduri sa  plece undeva in neant.  Vorbiti apoi anului 2014. La fel. Spuneti-i ce vreti sa va aduca. Cum ati vrea sa va ajute in ceea ce va propuneti. Ganditi-va ca  va legati prin gand la o energie fantastic de puternica si care va va influenta  in urmatoarele 12 luni, fie ca stiti fie ca nu. Dar mai bine folositi tot ce Universul va da. 

    Ideal este ca ora 12.00 sa va prinda in casa proprie. Acolo unde va sunt radacinile. In locul cu amprenta voastra, cu care intrati in rezonanta. De unde va trageti seva.Cei care locuiti in alta tara de un timp anume, acolo este  caminul vostru. Ma refer la cei care stau in Romania dar aleg sa  petreaca Revelionul in alta tara.  Peste an, va va lipsi o anumita putere. Dar, cel putin, in acele momente, indreptati-va gandul catre casa in care locuiti si spuneti-i ca va este draga si multumiti Divinitatii ca aveti acea locuinta.  Gandul nu cunoaste bariere si nici limite. Universul la fel. 

     Multumiti  sau trimiteti gand de recunostinta celor care nu mai sunt printre voi. Spuneti-le tot ce simtiti pentru ei si despre moartea lor. Pentru a incepe anul fara  dureri / resentimente /nemultumiri la adresa lor.

     Si amintiti-va ca noul an sa va gaseasca cu un ban verde in buzunar; o bancnota de 5 - cred ca bancnota de 5 euro indeplineste ambele conditii; cu un lucru nou pe voi si ceva din argint. Pe masa sa nu lipseasca alaturi de orice alta mancare, niste peste. In orice forma ar fi gatit.  Toate au semnificatiile lor. Nu detaliez. Ar deveni prea mare postarea.


 Pentru a incepe anul intr-o atmosfera de adevarata sarbatoare, de a simti cu adevarat ce inseamna petrecerea, bucuria, dragostea de muzica si dragostea umana,  va ofer cateva minute cu o Legenda culturala si istorica romaneasca. Prezenta Mariei Tanase  s-a facut cunsoscuta nu doar pe scenele muzicale.....


                   LA MULTI ANI!  

       In miez de noapte, sa ne  intalnim  pe puntea ce leaga cei doi ani....Purtand in inima Steluta pe care in Seara de Ajun, fiecare am primit-o.




Astept sa ne Re-intalnim In Sfera Iubirii.


sapphires7

vineri, 27 decembrie 2013

De Sfantul Stefan


      Toti primim un nume la nastere. Indiferent de religia in care se  realizeaza acest lucru. Dar acest nume, pentru  ca fiecare  litera  are vibratia proprie, iar noi ca fiinte energetice  avem acelasi tip de vibratie,  ne va influenta destinul. Purtand un nume de 'sfant', prin legatura energetica a numelui, vom fi influentati de acesta. Sau  protejati. Noi "mergem" prin viata  cunoscuti fiind sub o anumita imagine. Astrologia si numerologia - vechi stiinte  si cu multa cunoastere in ele - ne vorbesc de numarul de destin -este numarul care ne arata cum putem folosi potentialul de care dispunem inca de la nastere. 

   Ati observat ca dupa casatorie femeile parca se schimba? In ani, dar se  intampla. Sunt altfel percepute in exterior. Se  modifica parca ceva din  interiorul lor. Da, se modifica vibratia numelui. Capata alta vibrtaia-cea a numelui dupa casatorie. Barbatii, nu. Ganditi-va.

     In numerologie,  numele de Stefan are corespondent numarul 2. Una din  variantele  de raspuns pentru cifra 2 este:

       "Expresia numarului 2 iti ofera sansa de a lucra foarte bine cu oamenii. Destinul tau este sa fi un bun mediator sau pacificator. In multe feluri esti dependent de ceilalti si pari sa te descurci cel mai bine in parteneriat sau intr-o activitate de grup. Modestia este in felul tau de a fi si poti lucra foarte bine fara a avea nevoie de recunoasterea realizarilor tale. De multe ori, ceilalti culeg roadele ideilor tale, dar asta nu te deranjeaza intrucat esti un jucator de echipa generos. Pe masura ce evoluezi in aceasta directie, devii sensibil la sentimentele celorlalti, esti intotdeauna plin de tact in rezolvarea situatiilor complicate. Cooperant, binevoitor si plin de consideratie ai calitatile necesere pentru a deveni un mediator remarcabil. Stii sa organizezi si sa manevrezi oamenii. Esti o persoana pedanta intrucat rareori iti scapa ceva. Plin de tact si amabilitate, aproape toata lumea te place.
    Personalitatea negativa a lui 2 poate fi hipersensibila si usor de ranit. Prea mult din acest numar in caracterul tau te poate face prea timid si nesigur. Cateodata energiile in exces ale numarului 2 te fac apatic si indiferent in ceea ce priveste treaba pe care o ai de facut; in acest caz abilitatea de a face fata detaliilor este limitata." Sursa: http://www.dsclex.ro/astrolog/numerologie/expressionnumber.htm

    Pentru ca sarbatorile de iarna ne indeamna la reflectie asupra noastra si a mediului/ lumii in care traim / din care facem parte, ne ajuta sa vedem mai bine care  este potentialul uman, ascultati sunetele care  reflecta Universurile........in vocea de mai jos. Este reala. In aceasta forma. 



La multi ani tuturor celor ce purtati numele  Stefan, celor care aveti  oameni dragi in viata voastra cu acest nume, celor care va ganditi sa  puneti acest nume copilului vostru.

La multi ani Stefana, la multi ani frumosi si impliniti langa  sufletele  tale complementare! Si langa mine.

La multi ani Patrick- Stefan si Iubirea sa-ti contureze si sa-ti formeze  caracterul si destinul!

                                                 La multi ani, tuturor!

Astept sa ne Re-intalnim In Sfera Iubirii.

sapphires7




marți, 24 decembrie 2013

Dar primit in Seara de Ajun

     La un moment dat in timpul rugaciunii catre  Mantuitor, m-am oprit pentru ca am simtit ca am dat tot ce aveam de dat acum, in acest context. In ultimele doua postari, am propus un moment de  recunostinta. Nu o meditatie care sa dureze  un timp dat si care sa urmeze un protocol. Pur si simplu: DIN INIMA. DIRECT.

     Personal,  m-am trezit ca ma rog : "Doamne, binecuvinteza pe toti oamenii din viata mea. Pe cei pe care ii cunosc si-i iubesc. Pe cei pe care ii cunosc si inca nu ii iubesc. Pe.....si am trecut in revista  oamenii apropiati mie. Binecuvinteaza Doamne pe toti oamenii, care acum,  se roaga  Tie"

     Eiiiii...............si acum, vine partea  frumoasa si speciala. Intai o paranteza despre mine: cand  imi indrept astfel gandul, in functie de ceea ce spun-cer sau multumesc- vizualizez cate ceva.  Sau raspunsurile imi vin sub forma unor imagini  mental sau  cuvinte. Deci sunt obisnuita.

     Acum am vizualizat  - cand am terminat rugaciunea  pentru toti oamenii care si-au indreptat gandul catre Divinitate - ca fiecare dintre acestia, au primit cate o steluta!  Pe tot pamantul se vedeau stelute. La fel de stralucitoare, la fel de mari. Asa cum se vede o harta pe care se gasesc beculete ce sunt aprinse in functie de ceea ce vrem sa  aratam (ex. harta administrativa -orase resedinta de judet) .Iar aceste stelute erau  in toate zonele lumii. Nu  era plin fiecare continent. Nu. Dar erau dispersate in  fiecare zona a lumii. A fost o IMAGINE FANTASTICA! Asta inseamna ca gandurile voastre au fost  auzite, rugaciunea mea luata in seama, si am primit cadou Steluta! 
     Amintiti-va ca la Nasterea Mantuitorului, cei trei Magi au stiut unde S-a nascut si cand, S-a Nascut, dupa Steaua de la Rasarit. 

     In Seara de Ajun din 2013, cei care ne-am intalnit  prin ganduri in astral, am primit Steaua Celui care S-a Nascut. Asta ca dovada ca nici un efort nu ramane necunoscut, neluat in seama, nerecompensat de catre Univers/ Cer/ Divinitate. Am mai sus: nimic nu se pierde din ceea ce gandim, facem, spunem. Iar nasterea lui Christos, inseamna Nasterea Constiintei Christice.  Asta am primit noi in aceasta seara.

     Bun venit pe un  Alt Plan!



                                                      CRACIUN FERICIT!



Astept sa ne Re-Intalnim In Sfera Iubirii!

sapphires7


duminică, 22 decembrie 2013

Recunostinta in Seara de Ajun

     Asa arata in calitate de simbol puterea rugaciunii: prin intrepatrunderea  mainilor ridicate catre Cer, dorinta de  urcare, de accedere la spatiile  inalte, mai presus de noi.
      Cand suntem in necaz - nu ne ies lucrurile cum am vrea noi - cautam solutii - altele decat cele  uzuale, cu care suntem obisnuiti.Dar nu ne iese. Si  ne indreptam MACAR gandul catre Cineva mai presus de noi spunand: " Daca m-ajuta Dumnezeu sa ies din incurcatura asta....."  Sau: " Poate ma ajuta Dumnezeu si de data data"....Ori: "Auzi, cum ziceai ca se  da un acatist la biserica? M-am gandit sa dau unul. Ce am de pierdut?"

     Raspund eu. Nimic. Dimpotriva. Castigati. Cei care ati facut asta stiti despre ce vorbesc.

     Numai ca, dupa ce ne rezolvam problema /problemele, uitam sa spunem simplu .......Multumesc. Sau: " Multumesc Doamne." Atat. Chiar daca dam acatist pentru 40 de zile ca sa primim  ajutor intr-o directie, dupa  terminarea perioadei, nu multumim  macar  o zi.....

      Si totusi....Suntem inaintea unei Sarbatori speciale. Pentru omenire,  nu doar pentru  o clasa de oameni. Astral si astrologic vorbind, se petrec  o multitudine de fenomene - pe care le stim, sau nu; a caror semnificatie o cunosatem- sau nu. Orice am face noi sau nu facem, ele se desfasoara. Si dincolo de mituri/dogme/legende, istoric vorbind, ceea ce se sarbatoreste ca Nastera Domnului si Pastele, au existat,  iar semnificatia si implicatiile lor sunt mult mai complexe si profunde decat  ne-au spus parintii nostri.

     De aceea, inainte de a ne bucura de Nasterea Copilului, revin cu propunerea ca in Seara de Ajun, cei ce rezonanti cu aceasta idee, la ora 21.00 ora Romaniei, sa va indreptati gandul catre Divinitate, multumindu-I. Numai daca voi considerati ca aveti vreun motiv s-o  faceti.

     Nu conteaza ca-L considerati pe Dumenezeu undeva  in Cer, in afara voastra sau in interiorul vostru, sau  in imaginea copilului vostru. Sau oriunde altfel. Doar ganditi-va la El. Legati-va energetic de  Numele si Puterea Lui.
      Aveti motive sa trimiteti ganduri de recunoastinta? Acestea ar fi motive?  - Ca am patul si perna mea unde sa-mi pun  capul cand vine seara; ca am apa calda  in apartament  in aceasta perioada de frig; ca am  ce manca dimineata inainte de a pleca la serviciu. Am ce imbraca si incalta. Ca am in casa exact lucrurile pe care mi le-am dorit. Ca am  alaturi un om sau un copil pe care ii iubesc. Ca de Craciun a avut cine sa-mi ofere un cadou, aratand ca s-a gandit la mine. Ca m-am bucurat ca un copil de  3 ani cand am vazut prima zapada. Ca  fiica/fiul meu a scapat teafar /a dintr-o mare incercare; ca a reusit la facultatea la care si-a dorit. Ca pot sa  dansez pe muzica     ce-mi place. Ca pot sa rad fericit / a. Si altele.......     Dar mai ales....ca 

        AM ACEASTA VIATA CE-MI PERMITE SA FAC TOATE ASTEA

 Este viata pentru care si Ingerii ne invidiaza. In sensul bun. Aici putem SIMTI: bucurie,  placere, satisfactie, durere, dragoste.

    Melodia  de mai jos va ofera motiv de a  multumi?  Se intituleaza :"Iertarile"


 

Astept sa ne Re-vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7


vineri, 20 decembrie 2013

Ce inseamna a spune "Multumesc"

     Toti oferim, ajutam,  sprijinim, o facem fara a astepta o recompensa. Poate ca uneori  facem si gesturi din calcul. Pe ideea: il / o ajut, pentru ca este posibil la un moment dat sa am nevoie si eu de el /ea. Dar de cele mai multe ori facem asemenea  gesturi pentru ca ne simtim bine. Si biologic se intampla asta: creierul creeaza endorfinele care ne dau senzatia de  satisfactie/fericire. Si asta porneste de la starea interioara: sufletul se manifesta.

     Deci este in firea noastra, a oamenilor, sa  ajutam, sa sprijinim pe cei de langa noi. Fara recompensa. Si totusi.... Vrem sa ni se multumeasca. Sa primim un simplu " multumesc" dupa  ce am spus o vorba buna, am oferit ajutor, am daruit ceva. Atat vrem: MULTUMESC. Sau poate nu constient. Dar  suntem nemultumiti/ dezamagiti cand nu primim acest cuvant. 

   Este adevarat ca  nici un gest, nici un cuvant, nici o idee, nici un gand nu raman fara urmari asupra noastra. In timp - de la cateva secunde la cateva luni / ani, primim consecintele manifestarii noastre ca fiinte  energetice. Deci, nu facem noi asemenea calcule. Universul o face in locul nostru. Dar "Multumesc", are o foarte mare importanta. Azi, am realizat  de unde iritarea/ insatisfactia mea cand nu mi se multumeste -prin cuvinte - pentru ceea ce fac.

    Rationamentul era  atat de simplu si in fata mea, incat nu l-am sesizat pana acum: daca noi suntem creatia lui Dumnezeu si  expresia Lui exista in noi,  iar El se manifesta prin oameni, inseamna ca atunci cand noi spunem "multumesc", de fapt...Ii multumim lui Dumnezeu. Recunoastem faptul ca  am primit ajutor / am fost ajutati de El prin intermediul  persoanei din fata noastra! Atat de simplu, ca te cutremuri!

     Realizati cat de mult se schimba semnificatia unui cuvant cand ii intelegi puterea? Valoarea? Adevarata semnificatie? Daca nu multumim,  consideram ca noi, partea umana din noi, egou-ul/ personalitatea noastra este cea care a acordat ajutorul. Si de fapt atunci ne indepartam de Divinitatea din noi. De sufletul nostru. De esenta noastra. Dar multumind, ego-ul paleste, considera ca se umileste.  Eiii......... dar atunci se materializeaza  unul din indemnurile Mantuitorului: " Cei ce se vor micsora, de fapt se vor mari." 

                                                Analizati. Meditati.

Aceasta revelatie/ intelegere vreau sa v-o ofer drept dar  de Craciun pentru 2013.  Poate vor mai fi si altele. Cine stie................

     Va propun ca in Seara de Ajun, la ora 21 .00 ora Romaniei, fiecare dintre cei ce rezonati cu aceasta idee, sa trimiteti un gand de multumire Celui a carei Nastere o sarbatorim. Copilului  Christic din sufletul nostru. Daca o faceti, veti simti  puterea rugaciunii in grup, facuta indiferent la ce distanta unul de altul, avand  un punct comun: trairea gandului.  Voi reveni cu aceasta propunere  si zilele viitoare.

     

Si noi avem nevoie sa intelegem.........


Astept sa ne Re-vedem in Sfera Iubirii.

sapphires7

joi, 19 decembrie 2013

Calitati si defecte- toate duc la Iubire

     Ni se tot vorbeste despre defectele pe care le avem si ce calitati ar trebui sa demonstram. Si daca v-as spune ca nu exista defecte? Ca exista doar calitati - de fapt sunt atribute ale FIINTEI UMANE- dar atunci cand sunt exprimate in exces, devin defecte. Adica ne fac rau. Si.......incurca pe altii. Ca orice alt lucru defect.
Sunt generoasa. Ajut, ofer, daruiesc. Dar o fac fara masura. Unde ajung? Sa raman fara ceea ce-mi apartinea. Sunt econoama, bun administrator al banilor si lucrurilor. Tin la ele. Dar atat de mult incat ma transform intr-o zgarcita. Nici una din variante nu este  buna.
Sfantul Apostol Pavel spunea : "Cumpatare in toate".

     Psihologia - nu toate laturile ei si nu cea moderna- ne tot invata cum sa scapam de defecte. Ne spune sa nu fim egoisti, sa nu fim rai. Sau.....sa fim generosi, sa fim buni, sa fim toleranti. Parca ultima afirmatie este mai bine suportata de  creier, nu-i asa? Parca are alta muzicalitate.  Dar tot ne spune ce sa facem. 

     Exista si teorii care ne invata -toti ne invata (de fapt invatam sa cautam in noi)- sa acceptam "umbra" din noi. Sa ne acceptam defectele. Dar tocmai ce-am spus ca nu sunt defecte! Atunci, ce sa acceptam? Pe noi. TOATE laturile noastre. Am vazut mai demult un film care vorbea despre mister si magie. O scena m-a impresionat si m-a ajutat sa-mi accept cat mai multe dintre laturi. Eroul principal cauta sa omoare un monstru - care lua permanent alta infatisare, care era ca un abur intunecat de cele mai multe ori- si nu reusea. Pentru ca nu-l cunostea. Nu -i stia identitatea, nu stia cu cine se lupta. De cate ori se infruntau, monstrul ii spunea ca nu va reusi s-o faca. Si disparea. La un moment dat, n-a mai cautat sa-l omoare si i-a spus ca stie cine este. S-a apropiat de  ceea ce era urechea monstrului si i-a spus: ESTI EU. Si-n acel moment a inspirat, l-a asimilat, monstrul/aburul a disparut, iar eroul principal a devenit mai puternic asimiland  forta monstrului. 

     Asa am inteles ca ceea ce vedem ca un defect, ca o trasatura "rea" a noastra, are rolul si puterea ei.
 Exemplificare: Sunt hotarata, destul de bataioasa. Ar fi defecte considerate pentru o femeie. Dar sunt pusa in situatia de a apara pe cineva in fata unor terti: institutie sau persoana fizica. Firea mea ma ajuta. Sau invers. Sunt calma, blanda si pot fi  perceputa ca prea moale, fara personalitate. Dar am de lucrat intr-un mediu sensibil- cu copii/ batrani/persoane bolnave/confesor, etc. Firea aceasta imi este necesara.

    Pe de o parte ne nastem cu firea care ne trebuie pentru a ne indeplini planul de viata; pe de alta parte, avem nevoie in viata si de latura care nu ne caracterizeaza in mod esential. Dar ne ajuta. 
Important este sa fim constienti de ce anume suntem in stare si sa folosim acea latura a noastra care ne este necesara. Suntem ca o camara: aici gasesti si zahar,  mirodenii, faina, dar si ulei, otet, mustar, muraturi. De toate ai nevoie.

    Invatati sa va accepati mai ales latura "cenusareasa" pe care incercati s-o ascundeti. Ea va va ajuta in cele mai importante momente ale vietii. Verificati.

 Astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.


sapphires7

vineri, 13 decembrie 2013

Sinele nostru nu se inseala niciodata



     Astazi am avut de sustinut o lucrare in cadrul Simpozionului "Gogu Constantinescu", la Ploiesti. In public vorbesc din 1992 de cand fosta mea sefa m-a trimis sa tin ore de informare despre HIV/SIDA prin institutiile -inca renumite!- din Ploiesti si prin unitatile militare. As minti sa spun ca de fiecare data am avut emotii. Sau ca erau de aceeasi intensitate. Dar astazi stiam ca publicul va fi un fin si bun cunoscator al tainelor stiintei. Inainte de a iesi pe usa, l-am rugat pe Arhanghelul Gabriel sa ma ajute  "sa  spun ceea ce trebuie sa spun si ceea ce ei trebuie sa auda". Asa m-am concentrat pe ceea ce am de facut, incat mi-am uitat telefonul acasa. Mi-am dat seama ca  nu-l am cand eram aproape de locatia unde s-a sustinut evenimentul. Altadata m-as fi ingrijorat. M-as fi gandit  ce se va intampla daca voi fi sunata, cum voi fi gasita, etc. Numai ca acum, sufletul meu era extrem de linistit. Netulburat de nici o emotie. Si-am inteles ca nu-mi va trebui peste zi. Chiar daca voi fi sunata. Se poate si fara sa fiu la celalalt "capat al firului". Cand am ajuns acasa- pe la 18.00- aveam 13 apeluri si 2 mesaje. Dar nici unul nu reprezenta o urgenta. Stiti ce bine a fost intr-o asemenea liniste? Am fost si la scoala, am mai avut de mers in doua locuri, m-am gandit sa sun pe o prietena la un moment dat pentru a face un program impreuna, dar nu am avut cum. Stiti ce s-a intamplat? Programul la scoala s-a prelungit, asa incat n-as fi putut sa ma intalnesc cu prietena mea daca programam asta, in cele doua locuri am rezolvat fara sa trebuiasca sa  anunt ca vin. A-ti face planuri in ziua de astazi-mai ales pe termen lung- este, ceea ce se spune in Ecleziastul:
"O desertaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune".  

  Cum stie Universul si implicit Sinele meu ce-mi trebuie si Cand? imi trebuie.................

      In urma cu cativa ani ma intreba o verisoara -aceeasi intrebare o  mai primesc si acum dar sub alte forme- cum pot sa nu fiu nemultumita de ceea ce este in jur. Cum nu sunt dezamagita? Am mai spus: imi intretin propria "parcela" si daca fiecare  ar face la fel, am avea o gradina ingrijita si frumoasa. Vreau-este un act de vointa- sa multiplic, sa dezvolt, sa maresc, ceea ce consider a fi frumos, necesar, intelept, relevant, folositor.

      Va las spre informare si adresa site-ului  unei asociatii pe care o conduc. Sigur veti gasi informatii  utile iar pe mine ma scutiti sa le reproduc.

   https://sites.google.com/site/aporromania/



Astept sa ne Re-Intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

miercuri, 11 decembrie 2013

La o intalnire cu sufletul nostru

     Ieri m-am intalnit cu o prietena. O persoana inteligenta, foarte  pregatita pe domeniul ei, sensibila. Dar de aproape un an se vede si se considera un om rau, un om care facre lucruri rele, in pofida faptului ca-si doreste sa nu faca pe nimeni sa sufere. Dar EXACT  asta obtine. Suferinta  celor din jur. Iar oamenii din viata ei nu reusesc s-o inteleaga. 

     Pai, cum sa  aduca armonie si liniste celor de langa ea, daca ea insasi crede despre ea ca este om rau si face doar rau? Am mai spus si ati observat din viata proprie. Ceea ce crezi despre tine, ACEL lucru vei ajunge sa-l traiesti. 
     Vechile scoli de spritualitate -toltecii- numesc starea aceasta a mintii,  MITOTE. Inseamna "ceata" care nu ne lasa sa vedem cine suntem cu adevarat, ce suntem . Este ceata care ne invaluie mintea si nu ne permite sa vedem limpede. Dar toate aceste pareri autodistructive pe care le avem si le exprimam, nici nu sunt ale noastre. Nu. Le-am acceptat. Le-am dobandit. 

     Cand se naste, copilul este pur si luminos. Curat din orice perspectiva ai privi. Pe masura ce se adapteaza  atmosferei locului de nastere, si acestei planete in general,  primeste influxuri si influente de ORICE natura si de la oricine. Parinti, frati, rude, profesori, vecini, prieteni.

     Invata din primele luni sa obtina simpatia/atentia/afectiunea celor de langa el. Nici la tinerete nici la batranete, nimanui nu-i place sa stea singur. Cum sa vrea atunci un copil, sa fie lasat intr-un patut, fara sa simta nimic in jur? Si atunci......plange. Mama vine repede, il ia in brate, el tace si conform legii lui Pavlov, a inteles cat de bine este daca plange. Primeste tot ce n-a avut ore intregi. 

    Mai sunt si cazurile in care parintele vrea sa fie autoritar cu bebelusul, si chiar daca plange, il lasa s-o faca pe principiul "plansul ii face bine, ii dezvolta plamanii. Si lasa ca nu are nimic. E schimbat, a mancat, o sa adoarma".  Eventual il pacaleste cu o suzeta.

     Dar trec anii, si de pe la 2 ani incepe "razboiul de forte" dintre adulti si copii. Manipularea  pe de o parte -din partea copilului- si intimidarea  de cealalta parte - a parintilor. Si pe masura ce ii spui copilului ca " nu exista decat locul intai care este important; nimeni nu-si aminteste de locul doi" sau " tu ai de toate si nu esti in stare sa fii primul/prima?  Fata lui X nici pachet nu are la scoala dar a iesit si anul asta cu coronita. Tu n-ai fost in stare."  Si sarmana fata/sarmanul baiat incearca din rasputeri sa nu dezamageasca pe tata. Sau mama. Si ajunge sa  nu mai fie el/ea. S-a transformat in cineva necunoscut lui. In cineva pe care parintele l-a conturat. Si ajunge la psiholog la 23 de ani, pentru ca nu reuseste sa ia o decizie pentru relatia ei de cuplu. Pentru ca nu stie ce vrea. Nu se cunoaste.  

        Am avut la terapie zilele acestea o tanara care era convinsa ca problema ei era legata de relatia cu tatal. A realizat in timpul sedintei ca durerea profunda, rana cea mai adanca si foarte bine mascata, era sentimentul ei fata de mama. Relatia cu mama. Dupa rezolvarea subiectului s-a rezolvat si problema cu senzatia de sufocare si s-a transformat dintr-o tanara timorata, care se exprima  cu greutate, cu privirea stearsa si chip inexpresiv, intr-o tanara volubila -recupereaza!- deschisa, cu ochi luminosi si chip expresiv. Teama de a nu o dezamagi, de a nu o supara pe mama, i-a blocat tinerei capacitatea de dezvoltare. Cand si-a deschis usa sufletului, cerul vietii a fost aria ei de exprimare. Stie ca doar ea poate decide ce sa faca si cum sa faca pentru a fi fericita. Indiferent ca ceilalti sunt sau nu de acord. 

     Am mai avut la terapie tineri -25-30 de ani- care nu-si puteau trai PROPRIA viata, pentru ca nu erau de acord cu alegerile lor, mamele. Si realizau cu ei ceea ce eu numesc- santaj emotional. Cum se manifesta? Ii spune baiatului ca daca mai se intalneste cu "fata asta" (pe care n-o accepta mama) ea se imbolnaveste. "Din cauza ta am facut hepatita". " Din cauza ta ma doare ficatul". "Din cauza ta nu mai dorm. M-ai facut sa am insomnii". "M-ai imbolnavit cu incapatanarea ta. Ai sa ma ai pe constiinta". Si tot asa. Cunoasteti "repertoriul"? 

      Si cum sa duca cineva o asemenea vina? CINE? ar duce-o? Doar ca tanarul nu stie ca problema este la mama. Fie ca posesivitatea este atat de mare ca nu mai vede nimic. Fie ca vrea dragostea baiatului ca un substitut a dragostei sotului/ barbatului din viata ei. Fie ca nu stie ca poti sa nu suporti pe un om care nu ti-a facut nimic, dar.........care fie ti-a facut intr-o viata anterioara, fie tu i-ai gresit cu ceva si sufletul a recunoscut celalalt suflet si si-a amintit. Noi putem sa ne pierdem memoria mentala. Cea a sufletului, niciodata. O purtam de-a lungul existentei cu noi.

     Astfel, traim in MITOTE si nici nu stim. Cand sufletul sufera in ciuda a tot ceea ce in exterior este perfect, inseamna ca PERFECTIUNEA aceea nu este pentru el. Este  "perfectiunea" pentru mama/tata.

     Cei ce sunteti parinti: din dragoste pentru copiii vostri, intr-o seara linistita de iarna, in linistea sufletului vostru, treceti in revista motivele care v-au determinat sa luati unele decizii in raport cu viata copilului. Vedeti -cu SINCERITATE- cand motivul a avut radacina intr-un sentiment de frica, sau intr-un sentiment de suparare, sau de exaltare. Veti vedea, ca acum, la "rece" privind, ati fi luat alte decizii. 

     Puteti face asta chiar daca au trecut si 20 de ani de la acel moment. Cum? Inchideti ochii, aduceti in memorie momentul, si rugati pe fiul/fiica voastra sa va ierte pentru ceea ce-ati spus sau ceea ce ati facut atunci.  Sau poate ca nu ati spus, ori nu ati facut. Dar acum stiti ca ati gresit. S-ar putea sa va vina sa plangeti, sa va intepe inima, sa simtiti ca ametiti sau ca va doare in piept ori va strange la nivelul gatului. Nu-i nimic. Senzatiile vor dispare in momentul in care s-a vindecat la nivel energetic, subiectul. Nu-i necesar sa-i cereti direct iertare. S-ar putea nici sa nu inteleaga ce vreti de la el. Faceti la nivel de suflet. Acolo vine vindecarea.


      Va invit pentru cateva momente la o intalnire cu feminitatea, sensibilitatea, dragostea, pentru a va reaminti de toate aceste atribute ale sufletului fiecaruia dintre noi. Permiteti sufletului sa se manifeste asa cum stie el.




Astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

      

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Sa ne-amintim de Dumnezeu din noi

     Ne agitam, alergam, cumparam, cautam, alegem, separam, facem -parca!- tot ceea ce n-am facut un an intreg. Ca si cum noul an vine si ne cere explicatii pentru  ceea ce-am dat sau n-am dat si  de teama raspunderii, ne agitam. Nu ne ajunge timpul. El si asa parca s-a facut prea  "mic" pentru cererile noastre prea mari. Acum vrem sa oferim, sa ajutam, sa sprijinim. Sa fie asta doar o necesitate  a sufletului nostru si nesatisfacuta un an intreg? Sau si perioada in sine are MAGIA ei? Ne "atinge" intr-un anume fel coardele sufletului si ne trezim deodata ca   facem gesturi pe care nu le-am facut 11 luni sau, de care nici nu stiam ca suntem in stare.

     Asa sunt Sarbatorile de Iarna. Cu parfumul zapezii, cu miros de vin rosu cu scortisoara, cu  gust de gutui coapte, cu muzica lina, plina de savoarea sentimentelor. Asa ne pregateste Viata pentru lunile in care va renaste. Pentru primul fir de  ghiocel. Pana atunci, ne trebuie gerul care "arde" tot ce "misca" in aer si ne-ar putea imbolnavi, ne caleste si ne curata gandurile, sentimentele si chiar corpul fizic. Acum este si  postul care ne  pregateste sa recunoastem Copilul Christic din inima, un post usor-desi este iarna si varietatea culinara este minima,  dar ne pregateste  si pentru postul Pastelui, dur, puternic si plin de Forta Creatoare.

     Oare intamplator sarbatorile de iarna aduc cu ele si  sarbatoarea celor  doi Mosi? Mos Nicolae si Mos Craciun. Primul aduce dulciuri- sa apropie de copii/ de noi, dar aduce si nuielusa pentru disciplinare. Tot a copiilor. A noastra, adica. Cel de-al doilea, vine cu daruri ca mesaj si moment de bucurie pentru Nastere.

     Indiferent in ce religie te regasesti; indiferent ce varsta ai; indiferent ce pregatire ai, perioada de iarna este cea mai iubita perioada din an. Chiar daca aduce si termene, predari, incheieri de situatii, bilanturi, munca, solicitare si oboseala. Are si remediile ei.
.
Indiferent ce facem, indiferent cum facem, indiferent unde facem, niciodata nu suntem singuri. Langa sufletul nostru, este INTOTDEAUNA, El. Dumnezeu prin Prezenta Sa tacuta si plina de respect pentru creatia Sa, nu ne tulbura. Dar ne intinde mana si cand nu-i cerem. Daca o facem, este in avantajul nostru. Amintiti-va de El si vorbiti-i in gand. Va aude. Mai mult, va ASCULTA. Ii vorbeste sufletului vostru si asa voi simtiti mesajele.

     Foarte mult, mie imi place sa arunc ce consider ca nu-mi trebuie. Astazi, am vazut 3 cartuse de imprimanta  - scria HP pe ele, dar erau diferite ca marime. Primul impuls a fost sa le iau si sa le dau,  gandindu-ma ca nu mai am imprimanta pentru ele. Dar cand am luat in mana  doua dintre ele, am simtit o retinere. Rational nu intelegeam si iar m-am gandit ca nu mai am imprimanta. Cand l-am luat pe al treilea din raft, n-am avut nici o rezerva. Le-am luat totusi pe toate, si cand sa le pun in geanta, mi-am amintit ca mai am o imprimanta pe care n-am folosit-o de aproape 3 ani si care este un HP, la care folosesc cele 2 cartuse. Asta inseamna sa nu asculti de la inceput de  mesajul sufletului. Acel mic, timid, rezervat mesaj care incearca sa-si faca loc prin zgomotul mintii. Starea ne disconfort nu ma parasise  nici dupa ce-am iesit din camera. De aceea am incercat sa nu ma gandesc la nimic, stiind ca asa  voi intelege sensul  starii interioare. Ca voi auzi vocea sufletului.  M-am intors, si pe cele doua le-am lasat acasa.

     Iarna este si momentul in care   bunii, strabunii noastri, sunt mai aproape de noi ca in alte perioade. De aceea starea de melancolie, de reverie, de readucere in memorie a momentelor  placute traite alaturi de cei ce-au fost in viata noastra, este mai intensa ca oricand. Toate bucuriile pe care le traiti si ale caror cauze nu le cunoasteti, vin de la Divinitatea din voi. Tineti minte acest lucru si verificati. Nici o traire de acest gen  nu va aduce  o durere sau nemultumire.

       Va las spre incantarea sufletului  prin cele trei atribute- cuvant, muzica si imagine, in compania unui frumos cantec si a unei voci aparte. Sa aveti o seara de sambata minunata.




Astept sa ne Re-Intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

joi, 5 decembrie 2013

Pentru ziua Mosului Nicolae

     In primul rand  va  rog, pe voi toti care  ati cautat zilele acestea o postare noua si nu a venit, sa ma iertati pentru dezamagirea creata. Am avut o saptamana aglomerata care nu prea mi-a lasat rezerve de a ma exprima in scris.

     Pentru seara de Ajun de Mos Nicolae, va doresc sa aveti ciobotelele pregatite si curate pentru  ca Mosul sa puna in ele bomboane de zambete, ciocolata de bucurie si fructe de inocenta.
Copilul din voi, sa fie fericit.

     Priviti inregistrarea de mai jos si, pentru ca este mai lunga, urmariti macar primele 2 minute si apoi de la 1:21:20 pana la 1:26:20. Cronometrul din partea stanga va va arata  momentele.
     Urmariti emotia  spectatorilor cand melodia le transmite durerea istoriei traite si  apoi, priviti cum pot trece la starea de bucurie suprema, deschisa, la urmatoarea melodie. Emotia nu opreste Timpul in loc. Nici nu trebuie s-o faca. Are rol doar de a tine treaza sensibilitatea  umana, de a ne aminti ca PUTEM fi sensibili. Ca putem fi calzi. Putem fi ingaduitori. Putem fi iubitori. Spectacolul acesta ne aminteste acest lucru. Bucurati-va  inimile de culoarea lui, de parfumul melodiilor, de emotia transmisa de spectatori.

LA MULTI ANI, celor ce purtati numele Sfantului Ierarh Nicolae sau aveti in viata voastra oameni aflati prin nume, in grija acestui mare sfant. Copiii, tinerele fete, cei necajiti si suparati, gasesc intotdeauna un puternic protector in Sfantul Nicolae, in momentul in care isi indreapta gandul catre el. Singura conditie este sa ii cereti clar, direct si sa tineti minte sa-i multumiti imediat ce ati incheiat rugaciunea.




Astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Pentru ziua de 1 Decembrie

         Perioada de iarna a anului pentru noi crestini ortodocsi, este o perioada extrem de bogata, destinsa. Asta, DACA privim  viata prin prisma sufletului. Altfel, vom spune ca este ingrozitoare: facturi mai mari, haine multe de purtat, frigul pe care nu-l "suportam" (dar caldura o acceptam?!?).

        Din perspectiva sufletului, avem o perioada de post ce este extrem de benefica - pentru  corpul fizic, pentru suflet si pentru ca suntem sanatosi si linistiti vom avea si mintea sanatoasa, echilibrata. In aceasta perioada, cum in toate bisericile, manastirile si locasurile de cult au loc aceleasi tipuri de slujbe si rugaciuni, cum NOI TOTI suntem legati prin fire  energetice  nevazute de ochiul fizic, cand cineva  se roaga pentru copil sau  sot/ sotie, de fapt, beneficiaza de acea rugaciune toti cei din neamul lui. Si cu cat sunt mai multi ce se roaga cu atat mai multe persoane  se vor simti mai bine, vor fi mai curate din punct de vedere spiritual, chiar daca sunt constiente sau nu.

        Nu se spune degeaba ca puterea rugaciunii- crestin ortodoxa, catolica, mahomedana, iudaica, budista-sau in orice alt tipar am include-o- este cea care tine in picioare omenirea. In ce mod ne rugam sau multumim nici nu are importanta. Important este sa stim despre efectele ei si s-o facem.

        In acelasi timp, in perioada 25 decembrie- 7 ianuarie  are loc  fenomenul de Ceruri Deschise. Asta inseamna ca in aceasta perioada, fiecare gand, ruga, multumire, se transmite cu mult mai multa usurinta si mai rapid.

      Tot in perioada de iarna are loc  cu o mai mare frecventa si procesul de pro-creatie. Intre noiembrie si martie se concep cei mai multi copii. Sa fie oare o coincidenta ca in aceasta perioada se desfasoara si postul Craciunului care este o sarbatoare a Nasterii de prunci? Ca simbolizeaza si nasterea noastra in spirit si intoarcerea noastra la puritatea copilului ca o conditie esentiala de realizare a comuniunii cu Christul nostru interior?

      Unul din Parintii ce sustine - de Sus in acest moment- spiritualitatea acestei tari si neam, Parintele Arsenie Boca a transmis cateva "Cuvinte vii"  dintr-o desaga pline de intelepciune.

Va las bucuria de a citi si reciti pana la intelegerea sensului spre desfatarea mintii si cresterea sufletului.


       Rugaciunile tuturor Parintilor, eroilor, stramosilor nostri, sunt cele ce  creeaza pilonul de sustinere a entitatii acestei tari. Dar asa cum cei plecati, se roaga pentru noi, pentru a ne fi bine si a ne implini misiunea  pentru care am venit in aceasta lume, tot asa ne putem ruga si noi, pentru noi. Dar nu de a cere. De a multumi pentru ceea ce avem.

         Candva am citit o carte despre un Maestru tibetan care isi luase drept cale de urmat in ale  calugariei, Devotiunea. El doar asta facea. Multumea lui Dumnezeu in fiecare moment de meditatie, de contemplare. 

Incercati intr-o zi macar, de 2 ori, sa multumiti cu toata inima, Divinitatii, pentru ceva. Pentru orice vreti. Veti vedea rezultatul chiar asupra corpului fizic.


Astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7


vineri, 29 noiembrie 2013

De Sfantul Andrei, pentru voi


Pentru ziua de maine un dar pentru cei ce poarta numele de Andrei, dar si pentru cei din viata voastra pe care ii iubiti si le puteti spune sau nu le puteti spune dar  va ganditi la ei si  cu inima le transmiteti cat de mult ii iubiti.





Astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

miercuri, 27 noiembrie 2013

Despre generozitate

Astazi as vrea sa vorbesc despre generozitate. Despre multiplele ei aspecte si manifestari. De cateva zile ma intrebam-desi nimeni nu m-a intrebat asta, dimpotriva!- de ce m-am apucat sa scriu pe un blog? Pe al meu blog. Pentru ca este la moda?  Pentru ca vreau sa impartasesc cu altii viziunile mele? Nu prea gasesti asa ceva in scrierile mele. Raspunsul l-am gasit -intamplator?- ce-i mai place Divinitatii sa se joace! intr-un paragraf din cartea  Absurditati la minut de Anthony de Mello. Ma incadrez in categoria celor care scriu pentru ca " daca nu ar scrie, ar exploda". De aceea scriu. De aceea nu contin DOAR o tema postarile mele.

Am vorbit despre copii, despre ce reprezinta ei din perspectiva Divinului, despre rolul parintelui in viata copilului, despre cat de mult il influenteaza pe copil atitudinea parintelui fata de el. 

Am sa redau o poveste din aceeasi carte:
"- Parintii m-au invatat sa ma feresc de tine, i-au spus un nou venit Maestrului. 
Maestrul a zambit:
-Fereste-te, dragul meu, fii foarte, foarte atent si vei avea soarta pe care ti-au predestinat-o grijulii tai parinti: nimic foarte bun sau foarte rau nu ti se va intampla vreodata."

Recunoasteti atitudinea supraprotectoare a parintilor, a celor ce cresc pe copil intr-un clopot de sticla,  nepermitand sa cunoasca din aspectele Vietii nimic, de teama de a nu suferi? Nerealizand cat de mult  va suferi tanarul/tanara cand se va trezi la adolescenta ca trebuie sa invete sa faca lucruri pe care alti copii le fac la 12/13 ani. Cat  de "nepregatit/a" de viata este  copilul.  Dar...tot din iubire o face. Poate ca postarea "Despre copii" a fost de folos cuiva.
 Este adevarata expresia  cumpatare in toate. Sau cum spunea Sfantul Apostol Pavel: "Toate va sunt ingaduite dar nu toate va sunt de folos". Dar cumpatarea se refera la cantitate si nu la atitudine. Aici este necesara transarea. Sa stii si sa exprimi de partea cui esti. Cui servesti. Sa  exprimi Cine Esti.  Mantuitorul a spus ca nu poti " sluji la doi stapani".

CHAKRA VISHUDA

 Si pentru ca am tot vorbit de tiroida si de chakra gatului, cea responsabila de exprimarea noastra, va rog priviti-o cu atentie, incercand sa nu va ganditi la nimic. Pur si simplu priviti. Goliti-va mintea de ganduri. Lasati vibratia culorii ce-o reprezinta sa va impresioneze creierul, asa incat ea, chakra dvs. sa se echilibreze cat mai mult.

Am vorbit de blocajul pe care il poate produce neexprimarea unor cuvinte, sentimente. Stiti cat de mult conteaza sa primesti o sustinere care sa-ti atinga sufletul? Sunt sigura ca stiti. Stiti cati oameni in jurul nostru  cauta, asteapta, cer, invoca, sa primeasca un mesaj, un semn, un gand, sa-si reaminteasca sau sa li se aminteasca despre puterea si frumusetea lor interioara? Sa-si recapete puterea de a respira?


Dintre cei care ati citit, v-a placut, ati gasit un moment de liniste sau impacare cu voi insiva sau doar de destindere si relaxare, cati ati impartasit si prietenilor la  fel de incercati in aceste vremuri, despre ceea ce ati  primit ? Cu cati ati impartasit bucuria voastra sau darul vostru? Am invatat de la un fost adolescent, voluntar in prima asociatie pe care am condus-o in 1997, sa ajut si eu alte trei persoane asa cum el m-a ajutat pe mine. Si fiecare la randul ei sa ajute alte trei persoane, asa incat binele sa se propage in progresie geometrica.

Poate ca firea mea- de Varsator autentic- bat-o vina!- m-a facut sa impartasesc ceea ce am aflat cu cei din jur. Ulterior am invatat si am inteles ca in acest mod fac loc in suflet, in minte si-n inima pentru alte trairi, sentimente, informatii. Pentru ca cele pe care le ofer au devenit parte din mine si pot fi exprimate. Am sustinut totdeauna ca Universul nu ne da degeaba nimic. Primim de la el. Cu un rost. Noi ce dam in schimb? 
Pana sa aflu de Legea bumerangului si Legea Atractiei, eram convinsa ca ceea ce fac eu pentru  comunitate -prin actiunile de voluntariat  ale  asociatiilor pe care le conduc-intr-un anumit moment si intr-un anumit mod se vor intoarce la mine. Nu asteptam recompensa. Stiam ca este un  proces firesc si ALEG sa-l provoc eu si nu sa  vina pe nepregatite. 

Privita in acest mod, viata capata sens. Arata cat de intreconectati suntem, cat de mult ne influentam unii pe altii. 

Generozitatea nu inseamna sa oferi doar  mancare si haine. Nu inseamna sa dai bani unui cersetor la colt de strada sau la iesirea din biserica. Inseamna sa dai din tot ceea ce reprezinti tu : timpul tau, sentimentele tale, cunoasterea ta, ajutorul fizic, bucuria ta. Dati din toate acestea - in masura proprie- si veti vedea cum se intorc la voi.

Postul Craciunului ne pregateste pentru Copilul din noi. Atunci, sa  folosim cat mai mult timpul ramas si sa devenim asemeni Acestui copil.

Va astept sa ne Re-Intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Puterea grupului

Am atasat vineri 2 noiembrie, una din inregistrarile Larei Fabian. Am ales-o pe aceasta din doua motive: traducerea in romana care ne arata profunzimea mesajului si al doilea: forta pe care o capata o idee, un vers, atunci cand este redat in acelasi moment de o masa de oameni.


 Chakra inimii- ANAHATA

Ati simtit forta, puterea, ENERGIA, EMOTIA, transmise de catre public? Era palpabila aceasta emotie. Te cutremura. La fel cum te poate inspaimanta strigatele unei multimi furioase. Cuvintele sunt deosebite. Dar doar citite ca un simplu text, nu vor avea acelasi efect. Melodia extrem de sensibila. Armonioasa. O simti la nivelul inimii. Al inimii! Acolo unde este timusul. Sau chakra anahata.

 Intamplator credeti ca iubirea neexprimata creeaza probleme cordului? Ati vazut cate  cazuri de infarct sunt la varste de pana in 50 de ani? In special intre 35-45 de ani? Dar verificati care este relatia acestor barbati- aici este ponderea cea mai mare-cu sentimentul de iubire. Cati  isi exprima iubirea fata de partenera, fata de copil, fata de pisica ori catelul casei. 
              Oare din pura intamplare culoarea chakrei este verde, culoarea sanatatii? Oare fara rost in spitalele din occident cadrele medicale au echipamentul de spital verde sau saloanele sunt vopsite in nuante de verde? Oare tot fara rost si energia iubirii isi are salasul la nivelul acestei glande endocrine/chakre? Oare asa ne lasa impresia Universul? Ca face lucrurile fara rost?

Cea mai puternica energie din Univers este energia IUBIRII. Creati am fost din Iubire. Am spus CREATI.
Nu nascuti. Cea mai grea energie si sentiment de dus, de trait ca om, este Iubirea. 
Oricarui alt sentiment 
ii facem fata. In exteriorizam, il exprimam, vorbim de el. De iubire, nu. De cate ori ati avut curajul sa spuneti deschis ca sunteti indragostit/a si ca iubiti? Mai ales daca persoana in cauza nu facea parte dintre cele agreate de familie, sau, mai complicat, era o persoana de care " nu va puteati atinge"? Dar cum Dumnezeu ESTE Iubire, realizati ca ne opunem insasi Creatiei ( ca proces) si Creatorului? Este ca si cum un piraias ar incerca sa se opuna unui ocean. Sau o hematie- celula rosie- s-ar opune intregului corp. Ce sanse sunt sa reuseasca? Si atunci ce se intampla la nivelul inimii si al corpului nostru? Apare boala. Nici un semnal dat de organism printr-o afectiune nu este altceva decat avertizarea ca la nivel energetic n-am facut ceva sau am facut in exces. 
Privind invers procesul, ce se intampla cand suntem deschisi, exprimam dragostea fata de ceea ce avem, fata de ceea ce privim sau auzim? Cand multumim Naturii ca la prima zapada din an, noaptea, a imbracat totul in alb. Dimineata, stralucirea  zapezii te duce cu gandul la povestile  si trairile copilariei. Si mergi  fericit, liber si inocent ca un copil. Sau ca desi a venit frigul, avem haine si incaltaminte  cere ne permit sa iesim decent si protejati 
din casa pentru a ne implini o  latura a destinului. 
Sau, ca desi toate  preturile au devenit din ce in ce  prea mari pentru noi, avem totusi ceea ce ne trebuie. Nu este vorba de a te multumi cu putin. Ci de a te concentra pe ceea ce ai. Pentru a atrage. O alta lege  a Universulu.: legea atractiei.

Poate ca asta mi se trage din copilarie. Nu scoteam ce-i rau in evidenta. Ce - mi lipsea. Nici la mine nici la altii. Evidentiam doar ce-i frumos, ce-i bun. Tarziu, ca adult am  aflat de o poveste despre Mantuitor cand, mergand sa vobeasca oamenilor, a intalnit   pe drum un cadavru in putrefactie. S-a uitat si a spus: "Ce ochi frumosi!"  
Tot in jurnalul de la 16 ani am gasit scris:" Sunt sigura ca fiecare dintre noi avem si bine si rau in noi. Dar eu vreau sa scot din om tot ce este bun.". Simplist poate spus. 
Ganditi-va ce poate face puterea rugaciunii de multumire ce  pleaca in acelasi timp din gandul a 100, 1000 de oameni! 
Este ceea ce a reprezenatt Brancusi prin Coloana Infinitului. Mainile impreunate in semn de rugaciune catre Cer, ale unui grup. 

Pana la Craciun, o data pe zi multumiti Divinitatii pentru ceva ce aveti: patul in care dormiti, perna pe care seara va odihniti capul, apa calda de la baie, pasta de dinti, mancarea de pe masa, persoana de langa voi, etc. Multumirea se va intoarce la voi. Inzecit.


Va astept sa ne Re-Intalnim in Sfera Iubirii.

saphhires7

vineri, 22 noiembrie 2013

In urma cu cativa ani, intr-o dimineata cand ma pregateam sa ies pe usa, m-am rugat: "Doamne, Te rog foloseste-ma asemeni baghetei magice din poveste, care tot ce atinge, transforma  in Iubire, Frumusete si Lumina."

Nu stiu de ce am cerut acest lucru. Dar simteam ca asta vreau sa fiu. Asa vreau sa ma manifest. Si cum : "Ai grija ce-ti doresti ca  se poate intampla" este adevarat, viata m-a adus in asemenea  situatii.  Asa am invatat - inca o data!- ce inseamna  materializarea gandurilor. Si stiti ceva? Nu gandurile cale  mai "galagioase" sunt si cele mai puternice. Nu ceea ce ne trece necontenit prin cap, ce este destul de "vizibil' - in sensul ca sunt ganduri CLARE,  de care suntem constienti - sunt si importante. Nu. Cele  mici, insesizabile, care apar ca  de nicaieri si pe care nu la "auzim", nu le luam in seama, sunt de fapt cele IMPORTANTE.  De ce? Pentru ca ele reprezinta  Vocea Sufletului.  Intuitia.
Sunt acele ganduri de care ne amintim atunci cand  ajungem  intr-o suferinta, cand intram intr-o incurcatura si  spunem : " Si mi-a TRECUT  prin minte ca nu trebuia sa plec cu masina la serviciu astazi, dar am ignorat. M-am gandit ca am mai condus pe zapada. Daca ascultam de gandul asta nu  faceam accidentul."  Mi-a trecut. Dar nu  l-am luat in seama. Pentru ca vocea ratiunii este mult prea puternica.  
El, saracul, a incercat sa ne avertizeze.

Am postat in doua randuri despre  doua simple -tot simple! -  cuvinte "daca" si "trebuie"-  si cum ne pot schimba  perspectiva asupra vietii si implicit viata proprie. Acum va spun despre cum sa fiti atenti si SA LUATI IN SEAMA  gandurile ce vin din interiorul sufletului si nu din minte.  Le putem considera asemeni Cenusaresei - nu dai doi bani pe ele la prima vedere- dar ele  ascund  adevarata  frumusete si stralucire. 

Sunt cele ce te avertizeaza  sa faci sau sa nu faci ceva. 

Acum vreo 4 ani eram in masina cu  o familie prietena. Mergeam noaptea- era 2.30- pe un drum interjudetean sa ajungem intr-o localitate sa innoptam. Nimeni pe sosea. Eu eram in spate -dreapta. La un moment dat am simtit ca masina are  viteza cam mare chiar si pentru  un drum liber. In suflet si minte am avut mesajul "pericol". Am vrut sa-l ignor. Dar devenisem nelinistita. La un moment dat  si prietena mea l-a rugat pe sot sa incetineasca. Nu a vrut. In acel moment, am inchis ochii si  am spus: "Doamne, eu nu vreau sa mor. Nu stiu ce vor ei, dar eu nu vreau." N-au trecut 3 minute si ca din neant, am vazut o caruta fara semnalizare!,  in fata noastra.  A vazut-o la timp. Am inteles ca acesta era pericolul pe care il simtisem. A doua zi la ora 11 am plecat. N-am mers 500 de metri si a facut pana pe  spate- dreapta. Unde  fusese locul meu. Era in localitate, pe sosea, drum curat. Masina era noua, avea  8 zile de cand era cumparata, totul nou la ea.  Trageti singuri concluzia. 

Pentru ca de fiecare data va  astept sa ne Re - vedem in Sfera Iubirii, vreau sa va ofer  o dovada umana a ceea  ce inseamna sentimentul de iubire si ce  stare  interioara poate  crea el.  Daca muzica creata de om si cuvintele  iscusit  scrise, pot  provoca o asemenea emotie, cum poate fi  in Sfera Iubirii? Va las sa va topiti sentimentele in Oceanul de Iubire.

  
Va astept sa ne Re-vedem in Sfera Iubirii.

saphhires7

miercuri, 20 noiembrie 2013

"Trebuie'' sa facem ceva?

Maine, 21 noiembrie, la crestini-ortodocsi este o mare sarbatoare dedicata Maicii Domnului. Sunt sigura ca cele ce sunt mame vor avea motive de a-si trimite gandul de recunostinta sau de rugaciune, catre Inalt.

Azi dimineata cand plecam la serviciu, am auzit urmatorul dialog telefonic purtat de o tanara pe care am apreciat-o ca avand 17 ani.  Spunea : "A adus Andreea niste lapte si am gustat. Nu mi-am dat seama.". Cuvintele singure nu spun mare lucru. Mai ales la lectura. Dar ingrijorarea cu care au fost exprimate, spaima ce a fost transmisa prin ton, nu pot fi redate. Mie mi-au taiat respiratia. Si m-am gandit : cata frica de "pacat", cat de mare este sentimentul de vinovatie la aceasta tanara, daca faptul ca a luat o gura de lapte la inceputul postului o inspaimanta?  Sau era prima data cand incerca aceasta experienta? Acesta este singurul aspect al unei perioade din an pe care il manifesta? Care este relatia ei cu Divinul din ea? Asa il percepe? Este cel mai sigur mod de a te indeparta de tine insuti, de Divinitatea din tine. 

Am mai spus : nimic din ceea ce facem nu facem pentru altcineva. Nici macar atunci cand facem parastase. O facem pentru ca sufletul nostru nu si-ar gasi linistea de n-am face-o. Spunem " Nu pot sa las sa treaca ziua fara sa impart ceva.". Nu pot. Asta spun. Eu, nu pot. Sufletul meu stie ca este necesar s-o fac. N-as avea liniste. 

Scopul unui post, acesta este, in primul rand: sa ma sensibilizeze, sa ma faca pe mine mai bun receptor al mesajelor transmise de Divinitate. Dupa un post-de mancare, de ganduri, de sentimente- ne simtim mai usori, mai calmi, mai buni, mai armoniosi, mai intuitivi. Mai impacati cu noi insine. Si putem auzi mai bine ceea ce ne spune sufletul. Iar sufletul este cel mai aproape de Dumnezeul din noi. Deci postul, nu face decat sa ne aduca mai aproape de Dumnezeu. Nu ca si-ar schima El locul. Dar  noi avem capacitatea de a-L percepe mai usor. De a-L simti mai aproape. Si cum in aceste vremuri tulburi avem nevoie de sprijin pentru a nu cadea, chiar daca ne clatinam, puterea interioara este farul calauzitor.

Nu "trebuie" sa tinem post ori sa facem ceva anume. Nu trebuie nimic. Pentru ca acest "trebuie", folosit cu sens de constrangere nu va aduce decat reversul- respingerea, anularea cerintei.

Dar cand stiu ca "este necesar" ,sau ca  "este bine"  sa fac un anume lucru, inteleg ca-mi foloseste. 

La fel ca utilizarea conjunctiei "daca" ce ne conditioneaza viata "trebuie" ne poate subjuga pana la sufocare. Cititi cu voce tare urmatoarele afirmatii si vedeti cum se simte corpul vostru: 
 "Trebuie sa mergi la biserica pentru ca se  face Sf. Maslu".

Si :" Este bine sa mergi la biserica pentru ca se face Sf. Maslu." Incercati mai ales in raport cu copiii sa inlocuiti pe imperativul "trebuie" cu blandul, intelegatorul, caldul  "este bine sa". Vor raspunde  mult mai bine solicitarilor chiar si cand nu  au chef. 

Acum multi ani cand am mers in mod constient, din vointa proprie la biserica, am facut-o pentru ca voiam sa stiu. Voiam sa stiu de ce te simti bine cand stai la unele slujbe?  Si in unele biserici. De ce vin oameni de orice pregatire, din orice categorie sociala si cer ajutor unui preot? De ce Nicolae Steinhard a trecut de buna voie, in plina maturitate intelectuala, de la religia iudaica la cea crestina? De ce Rudolf Steiner vorbeste de Christos aratand legatura dintre el si Constiinta Christica? 

De ce slujba de Sf. Maslu poate aduce vindecarea sau linistea? Dar si intr-un caz si in celalalt, bolnavul are de castigat. Acolo unde prin boala/suferinta, sufletul a ajuns la intelegerea care-i trebuia, dupa o slujba, poate interveni vindecarea. Nu spontan. Dar apar semne vizibile de bine si se recupereaza.

In cel de-al doilea caz, chiar daca bolnavul paraseste aceasta lume, o face LINISTIT, impacat. In special pentru bolnavii cronici, de multe ori mai greu de dus decat boala fizica, este durerea sufleteasca. Iar mintea umana nu poate face fata la doua suferinte atat de mari. Si atunci Sf. Maslu poate limpezi.

La un moment dat, un medic pe care il cunosteam bine, a fost diagnosticat cu leucemie. Boala avansa foarte repede. Dincolo de boala fizica, durerea cea mai mare era legata de o relatie incordata cu copiii. Am transmis unei rude sa mearga pentru el vinerea la slujba de Maslu pentru ca sigur, cel putin linistea sufleteasca si-o va gasi. Dupa a doua saptamana, isi recapatase starea de bine si, desi nu a putut fi salvat, a plecat din aceasta lume impacat.  Isi rezolvase relatia cu copii. 

Este o mare greseala sa asociem cunoasterii crestine, manifestarea umana a unor slujitori. Intrebati-va si adresati intrebari Vietii, Universului. Cu siguranta veti gasi raspunsurile necesare.

Va doresc doar vise inspiratoare si un somn odihnitor.

Va astept sa ne Re-vedem in Sfera Iubirii.


saphhires7

duminică, 17 noiembrie 2013

Rugaciunea de iertare

Pentru ca suntem la inceputul unei perioade de transformare-perioada de post a Craciunului va trezi in fiecare dintre noi Copilul adormit. Toti vom deveni mai zambitori, mai senini, mai generosi -chiar fara un motiv anume. Dar.....asa "ne vine". Asa ne simtim. Ce se petrece? Am mai spus ca la nivel profund, toti suntem energie. Einstein ne-a lasat o mare mostenire noua, omenirii, prin Teoria Relativitatii.  El a comprimat in 4 simboluri esenta noastra: E= mc2.

 Iar Nassim Haramein  http://www.youtube.com/watch?v=5v76kxUEYyU ( prima parte) a demonstrat aplicabilitatea ei la nivelul vietii. Nassim este un fizician care a ajuns la concluzii stiintifice vizand  originea noastra divina, prin rationamente matematice. Pentru cei interesati, merita sa aflati mai multe despre el. Este o legenda. 

Deci, ceea ce va spun eu din experienta  traita intuitiv, altii au demonstrat stiintific.

Fiind energii, ceea ce fac eu va afecta pe cel care este la 2000 km departare,  numai pentru ca m-am  gandit la el. Pentru ca am realizat o legatura la nivel de gandire. ( v-am recomandat intr-o postare anterioara sa cititi " Vindecarea arborelui genealogic").

Nu trebuie sa fii crestin practicant pentru a sti cateva lucruri esentiale despre puterea rugaciunii. Va voi da modelul de rugaciune de iertare pe care personal am folosit-o de foarte multe ori in relatiile incordate- intre mine si parinti sau in relatia de cuplu ori intre mine si prietene sau, chiar in raport cu sefii. Pentru ca atunci cand o relatie este conflictuala, cu un om care  concret nu ne-a facut nimic -sau nu i-am facut noi!- este clar ca problema este mai profunda, mai veche.

Sau asa cum se spune " Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au  strepezit dintii".  In urma cu 17 ani am aflat de aceasta rugaciune. Multe relatii am "vindecat" folosind-o si toti cei carora le-am dat-o spre utilizare si-au rezolvat la randul lor problemele de neiertare. Folosind-o destul de mult, la un moment dat am simtit ca lipseste ceva pentru a fi completa. Am adaugat ceea ce intuitiv am aflat si acum  nici nu mai este necesar s-o repet cand o folosesc.

Ea suna astfel:
In Numele Tatalui, al Fiului, al sfantului Duh, amin. Pe Tine Sfanta Treime te rog ajuta-ma pe mine...X......in aceasta rugaciune de iertare pentru .Y..
Eu, ...X....te iert pe tine....Y...pentru tot raul pe care mi l-ai facut mie, mosilor si stramosilor mei, acum sau altadata, tu, mosii si stramosii tai.
Te rog pe tine..Y...sa ma ierti pe mine...X....pentru tot raul pe care ti l-am facut tie, mosilor si stramosilor tai, eu, mosii si stramosii mei. 
Sufletul meu al lui..X.de acum, roaga sufletul tau al lui Y, sa-l elibereze de orice legatura karmica asa incat fiecare sa-si indeplineasca destinul propriu.
 Sfanta Treime, te rog iarta-ne pe amandoi pentru tot raul pe  care ni l-am facut unul altuia acum sau altadata. Iarta pe Y pentru raul pe care mi l-a facut mie, X si iarta-ma si pe mine X pentru raul pe care i l-am facut lui Y. Amin."

Va anunt ca nu este usor de spus. Mai ales cand trebuie noi, sa iertam pe cineva. Dar nu renuntati. Chiar daca va podideste plansul, sau va inunda sentimentul de furie. Nu conteaza. Mergeti mai departe. Va veti simti usurati, eliberati, fericiti dupa ce-ati deblocat energia neiertarii. Pentru ca toata aceasta energie blocata va revine voua. Este ca la un ghem de lana. Din cauza unor noduri, ghemul s-a micsorat. Dar cand desfaci  nodul, se lungeste firul. Nu se pierde. La fel si aici. 

Din toata inima  va doresc sa va foloseasca. Va garantez ca multe crize de ficat, multe aritmii, multe crize de  sufocare, multe momente de furie vor disparea. Medicamentele pe care le luati pentru inima - cand nu este vorba de blocarea energiei iubirii- sau medicamentele pentru dureri de cap, insomnii, nu va vor mai fi de folos. Dar va trebuie CURAJ s-o faceti. Sa recunoasteti pe cine nu "suportati" sau simtiti ca nu va suporta si sa acceptati sa faceti rugaciunea din tot sufletul. Daca o veti face doar repetand mecanic, nu veti avea rezultate bune. Incercati intai pe relatii mai usor conflictuale. Acolo unde doar va irita cineva. Nu acolo unde prezenta cuiva va scoate din sarite si daca nu spune nimic.

O puteti face si daca persoana respectiva nu mai traieste. Ii face bine si sufletului ei sa fie iertata, si voua pentru a va continua viata. Cel ce a plecat are nevoie de iertarea noastra. Puteti spune tot ce nu i-ati spus cat a trait. Nu este gresit. Nu este "pacat". Veti simti caldura care va inunda sufletul si sentimentul de iubire pentru acea persoana dupa ce ati eliberat prin cuvinte tot ce voiati.

Veti sti cand rugaciunea s-a incheiat, dupa sentimentul de liniste pe care il veti simti. Nu va mai fi nevoie sa repetati.

BAFTA!

Va astept sa ne Re-intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7


sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Conceptia si nasterea dincolo de stiinta

Am intrat de o zi in Postul Craciunului. Pentru unii, motiv de bucurie. Pentru altii, de frustrare. Pentru altii de nemultumire. Fara sa intru in polemici pe teme  religioase, voi spune  doar atat: ORICE AM  FACE IN ACEST POST, DOAR PENTRU NOI FACEM. Indiferent ca este vorba de retinere de la mancare; sau ca ne vom controla mai mult emotiile fara sa ne  lasam purtati de ele; sau ca vom fi mai atenti la ceea ce vom gandi ori exprima.
 Orice, vom face DOAR pentru noi. Pentru latura noastra umana. Dumnezeu nu are nevoie de nimic din partea noastra ca oameni. Cum ar putea? El este omniprezent, omnipotent, omniscient.
Dar daca facem ceva-ALTCEVA- decat in mod obisnuit, ne va fi noua mai usor, vom simti mai mult apropierea de El. Nu ca s-ar afla in alta parte decat in noi, langa noi si in tot ce este alaturi de noi.

Dar asa devenim noi mai sensibili la semnele si semanalele pe care ni le da.

Pentru ca este un post ce ne ajuta sa simtim mai mult bucuria a ceea ce inseamna  conceptia si nasterea de prunci, despre asta vreau sa va vorbesc. Sa va dau cateva cazuri concrete de ce inseamna MIRACOLUL/ MINUNEA nasterii. Si care nu are legatura cu fiziologicul sau biologicul. Care transcende logicul/rationalul/umanul.

In urma cu vreo 5 ani am primit un telefon de la prietena mea, doctorita de familie. Ma ruga s-o ajut pe Mihaela, tot medic si ea, care este la a patra sarcina-in trei luni- si exista riscul s-o piarda si pe aceasta la fel cu celelate trei.  Toate la aceeasi varsta. Urma un tratament la Targu-Mures, dar dl profesor care o trata i-a spus ca-si da seama ca nu va putea face mai multe pentru ea. Si nu mai are rost sa vina saptamanal la tratament. In timp ce o ascultam, rational imi trecea prin minte: un medic imi cere sa ajut un alt medic pentru a tine o sarcina?? Nu ma dezmeticeam. Dar stiam ca ceea ce stiinta nu poate, intuitia ca instrument al spiritualitatii, reuseste.

Am depasit acele secunde  de zgomot mental si m-am concentrat pe ce simt in timp ce-mi vorbea. Prima intrebare pe care am exprimat-o a fost: sunt casatoriti religios? Raspunsul -nu. Doar civil. Pentru ca unul este catolic si celalalt ortodox si nu s-au hotarat in ce religie sa se casatoreasca. I-am spus sa le transmita sa se cunune. In orice religie aleg. Poate fi si o a treia. Nu conteaza. Conteaza doar ca in fata Divinitatii sa existe un singur canal energetic ce face legatura cu energia viitorului copil. Altfel spus: doua energii puternice, fiecare cu amprenta ei-asa cum exista  zestrea genetica- trebuie sa ajunga sa se simta una, sa devina una, pentru ca energia copilului sa"curga". Sa stie ca apartine cuiva.

Si i-am spus sa dea un acatist la biserica Sf. Anton pentru 40 de zile, in care sa roage spiritul copilului care vrea sa vina in lume, sa accepte sa se intrupeze. La final mi-a spus ca este si colega cu mine la scoala postliceala sanitara unde predau, doar ca nu ne intalnim, avand ore in zile diferite.
 Mi-a multumit si a inchis. 

Dupa doua luni am aflat ca in saptamana in care am vorbit la telefon a facut cununia religioasa, a dat acatistul, n-a mai avut semne de iminenta de avort si duce sarcina mai departe. Intr-o zi am intalnit-o la scoala-astepta sa vina sotul s-o ia. Era in ultima luna de sarcina. A nascut o fetita perfect sanatoasa. De unde medical, nu erau semne bune.

Acum trei ani jumatate, mergand la o manastire din judetul Prahova am cumparat o icoana cu gandul s-o ofer cadou unor prieteni din Bucuresti care-si doreau copii si nu aveau. Era vineri, se facea Sf. Maslu. Dupa citirea celei de a saptea evanghelii a cazut icoana, s-a spart partea de ceramica, dar folia de naylon care o acoperea, nu. Parintele mi-a dat alta, spunandu-mi ca cea care am ales-o  nu era pentru "nastere de copii". Cea de a doua era. Am facut-o cadou. Dupa  trei luni am aflat ca  sotia era insarcinata. Fara alt tratament medical. S-a nascut un baiat.

Acum trei ani, prietena despre care am scris in postarea "Din mesajele ingerilor 2", isi dorea copil dar nu ramanea insarcinata. Stia ca era si o problema medicala. Implinise deja 30 de ani. De 1 Martie i-am oferit din jad un elefantel cu trompa ridicata (in feng shiu, semnificatia este benefica). Si i-am dorit in mod constient si cu  toata puterea pe care o au cuvintele si folosindu-ma de asta, ca acest martisor sa-i aduca un copil. Dupa 2 luni mi-a spus ca este insarcinata. In  conditiile in care din punct de vedere fiziologic nu era posibil.

Acum este mama acelei minuni pe care o vedeti in poza de la "comentarii".

In urma cu un an, stateam de vorba cu fiica unei prietene care se despartise  de 3 saptamani de iubitul ei. La un moment dat i-am spus  cu toata forta sufletului meu, cum sa se roage pentru limpezirea situatiei. In acea perioada urma un tratament ginecologic pentru ca i se spusese ca nu va putea avea copii.
Dupa o saptamana s-a impacat cu iubitul si a ramas insarcinata in perioada in care urmand tratamentul, din punct de vedere medical, nu era posibil. Doi medici ginecologici au fost fermi in afirmatie.

Acum 4 luni a nascut. Un baietel.

Saptamana asta m-a sunat o tanara pe care am cunoscut-o in septembrie. Isi dorea si ea copii, nu s-a putut pana acum. Am vorbit de cateva ori, am ajutat-o sa se deschida fata de ea, fata de ceillati. Am ajutat-o sa-si schimbe perceptia despre nasterea si conceptia de copii. A citit  de cateva ori - a afirmat ea- postarea mea "Despre copii". Scopul telefonului a fost sa ma anunte ca este insarcinata. N-a urmat nici un tratament medical.

Toate sunt cazuri reale.  Acestea sunt cele mai recente. Ar fi  mult de detaliat la fiecare in parte. Dar nu vreau sa devina mesajul prea lung.    Mai sunt asemenea cazuri in care interventia mea a fost clara.  Permanent am privit subiectul mai presus de mintea umana.

Am vrut sa vorbesc despre conceptie si nastere de prunci in perioada in care Viata ne vorbeste despre Miracolul Nasterii.

Pentru cele ce va doriti sa deveniti mame, va doresc ca acest post sa va aduca inspiratia necesara de a face ceea ce trebuie pentru a primi binecuvantarea Cerului.

Va astept sa ne Re-Intalnim in Sfera Iubirii.

sapphires7