Cu pasi repezi mergem catre sarbatoarea Craciunului. L-am inteles sau l-am acceptat fiecare dupa increderea si intelegerea proprie.
Poate la unii dintre voi a fost o perioada nu cu daruri si haruri asa cum v-am urat la inceputul postului ci, cu incercari, dureri, suferinte, pierderi, nemultumiri.
Firesc omenesc, apare intrebarea: Daca este un post al bucuriei, daca ar trebui sa simt si sa traiesc Bucuria, de ce am avut una dintre cele mai grele perioade din viata mea? De ce acum trec prin perioada de criza a casniciei? Despre care nu stiam ca este in criza? De ce ACUM s-a diagnosticat sotul/sotia/mama/ copilul cu asa numita boala incurabila?
UNDE ESTE DREPTATEA? Unde este ajutorul, mila, intelegerea de care se vorbeste in religia crestina?
Aici sunt. Tocmai in aceste dureri/suferinte/incercari. Asa le simtim si asa le percepem. Dar nu sunt. Asa ne revoltam si asa condamnam Divinitatea. Dar nu avem dreptate.
Oricat ar parea de nedrept, de dur, de judecat, este greseala noastra de intelegere. Nu de perceptie. Pentru ca de simtit, simtim corect. Decodificarea, codul dupa care facem "traducerea" situatiilor prin care trecem, este gresit.
Pentru ca rupem din context. Luam in calcul doar evenimentul singular prin care trecem. Analizam doar evenimentul in sine fara a tine cont de legatura dintre el si toata viata noastra dinainte de a se produce. Fara a tine cont ca actiunile, sentimentele, intentiile cu care am facut ceva, durerile pe care noi le-am provocat in relatiile pe care le-am tratat superficial; in relatiile cu parintii; in relatiile cu rudele/vecinii/colegii; intentiile cu care am luat decizii de-a lungul vietii, toate vin dupa noi.
Mai mult. Cand rupem din contextul Vietii actuala noastra viata, iar avem eroare in interpretare. Pentru ca ceea ce am lasat nerezolvat altadata, ACUM, in aceste timpuri SPECIALE, se cere vindecat.
Privind in ansamblu viata noastra, vom vedea ca ne situam pe alte paliere, de unde perspectiva se schimba si unde apare intelegerea. Si chiar daca, evenimentul in sine/ situatia in sine nu dispare, abordarea noastra va fi cu totul alta.
Intelegand-asa cum am exemplificat in cazurile cu probleme la copiii mici- ca ceea ce facem noi se reflecta in viata noastra dar si in viata celor de langa noi, vom incepe sa fim mai atenti la cum ne traim viata.
Si asta nu pentru ca Dumnezeu ne pedepseste! Mare greseala sa crezi asta. Nu. Legile Primordiale pe care nici Divinitatea nu le incalca sunt cele care actioneaza. Am mai exemplificat cu actiunea legilor in postari despre legile de circulatie din planul fizic.
Un alt exemplu despre cum o afectiune fizica se rezolva prin intelegere.
Acum o saptamana m-am intalnit cu un bun prieten, un tanar care si-a dedicat viata sprijinirii educatiei altor tineri. Imi spune ca are 3 saptamani de cand il doare mana dreapta de la nivelul incheieturii. Nu din cot sau mai sus. Nu s-a lovit, nu a dat-o peste cap. M-a intrebat ce-ar putea face.
Raspunsul meu: Fiind mana dreapta si mai ales de la nivelul de unde se flexeaza pentru a scrie si tinand cont de varsta ta (34ani) acum s-a reactivat memoria unui eveniment vechi (din alta incarnare) in care ai nedreptatit pe cineva. Poate ai scris o scrisoare de calomniere. Poate ai semnat o sentinta la moarte (in perioada Inchizitiei). Pe nedrept. Poate ai scris o reteta gresita de pe urma careia cineva a murit. Oricum, ai folosit gresit rolul mainii drepte.
A inteles ce-am spus. A adus in minte la nivel constient situatia generala care putea sa-i provoace durere, si-a cerut iertare la nivel de suflet pentru tot ce-a gresit si nedreptatit pe cineva, iar acum 2 zile cand ne-am auzit la telefon mi-a spus ca nu-l mai doare mana. Fara sa mearga la medic sau sa faca vreun tratament.
Important este sa aducem la nivel constient o informatie ce exista in subconstient si care lucreaza independent de vointa noastra. Asa o putem "dizolva", pentru ca este o forma energetica de existenta. Orice carte de psihologie si orice mare psiholog va spune ca puterea subconstientului intrece pe cea a constientului. Este timpul sa incercam sa echilibram balanta. Pentru binele nostru.
Primul gest, prima decizie pe care ar fi bine s-o luam atunci cand ne confruntam cu o situatie de suferinta fizica, ar fi sa ne gandim: "Doamne, eu nu stiu ce-am facut, nu-mi amintesc, dar daca acum sufar, este urmarea unei atitudini gresite a mea. Te rog vindeca Tu si ajuta-ma sa indrept nedreptatea mea. Nedreptate asupra mea sau asupra altora. Iti multumesc."
Este primul si cel mai important pas. Chiar daca este vorba de copil. Tocmai pentru ca nu stim cauzele. Dar ne va fi mai usor sa trecem prin suferinta iar de multe ori nu mai este necesara aceasta suferinta.
Privind viata noastra ca un intreg din Viata, vom intelege mai bine si vom suferi mai putin.
Pentru luni, 22 decembrie, la ora 17.00 va astept pe cei din Ploiesti-si nu numai- la Casa de Cultura a Sindicatelor in sala 17.
Cand am ales ziua -intuitiv- nu am stiut toate implicatiile ei. Dar merita sa le stim. Daca si voi considerati asta.
Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.
sapphires7
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu