A asculta.........sau nu

      Ieri, prima zi din iulie a debutat pentru mine cu un mare Dar din partea Vietii. Ce inseamna asta? Am INTELES un aspect al vietii cotidiene. Si de n-ar fi fost un aspect general, intalnit la oricare dintre voi, nu as fi pomenit de el. Dar stiu ca toti, toti oamneii, am facut sau facem acelasi lucru. Sau mai corect, NU facem.

     Cand am initiat acest blog nu am intentionat -si nu intentionez- sa postez  particularitati ale vietii mele, ci, sa transmit din bagajul asimilat/primit/relevat/ descoperit si care poate fi de folos -cel putin ca orientare- cat mai multor oameni. Pentru a duce mai usor.........

    Darul Vietii de ieri, mi-a venit prin intermediul unei prietene. Cunoscand-o, stiu ca nu se va supara ca pomenesc de ea, avand in vedere ca a fost vectorul de intelegere.

     De aproape 2 luni, 1-2 pe sapatamana, merge la cursuri de Tai -Chi. Firesc, au aparut dureri musculare la un moment dat si care o ingrijorau. Eu, i-am spus ca...ma bucur. Ma bucur sincer ca are aceste simptome pentru ca asta arata cum reactioneaza corpul si in final ii va fi bine. Doar de asta merge. Obiectiv, avea motive de ingrijorare.

    Si i-am sugerat sa-i spuna antrenorului de problemele ei pentru a putea sa ia o decizie. Suferind-fizic- am vazut ca nu era  foarte incantata de atitudinea mea. Dar tot am sustinut ca ma bucur pentru ea.

    Dupa 2 zile a fost la antrenament, a putut vorbi si cu antrenorul care i-a facut un alt program de exercitii, i-a fost bine, s-a simtit "excelent". Cand mi-a spus la telefon ca este bine si  se auzea din voce cat de deschisa, curata si destinsa era, am realizat ca simtisem bine ceea ce simtisem cu 2 zile inainte.

 Ei, dar acum intervine frumusetea situatiei. Dupa inchiderea telefonului, am simtit ca sunt iritata. Eram nemultumita, ma intrebam ce ma face sa ma simt astfel? Faptul ca nu a verbalizat ca am avut dreptate, ca nu a recunoscut ca am sustinut-o -in modul meu, dar s-a dovedit a fi bun- sau ce altceva? Ca n-a multumit ca am gfost alaturi de ea? M-am intrebat daca nu este vorba de orgoliu. Am "privit"in interior si am vazut ca este mai mult decat atat. 

 Si atunci, a venit Ideea. Revelatia. Sub forma expresiei. "Dumnezeu este cunoastere." Si-am inteles. Dumnezeu ne vorbeste, se manifesta prin oameni. Dar cand nu-L ascultam, cand nu ascultam mesajele primite de la cei din jur, de fapt, Il respingem si-i respingem ajutorul.

 Iar eu sufeream, eram nemultumita, pentru ca insami eu, am facut acelasi lucru. Am respins mesaje de la El pentru ca nu am vrut sa ascult de un anume om. Indiferent de motiv.

     Si am intreles ca El ne vorbeste si putem intelege mesajele, ascultand de ceea ce ne spune sufletul. Pentru ca El da solutiile din CUNOASTERE. Primim ceea ce ne trebuie de la oameni care pot fi asemenea canale de informatie.

  Multumesc acestui sufletel, care mi-a oferit un asemenea cadou in maniera de intelegere  proprie mie.

 Concluzie: cand ceva nu ne convine la omul/oamenii din jur, inseamna ca EXACT acel aspect il avem si noi in structura noastra si nu este identificat. Acceptandu-l, asimilandu-l, vom scapa de nemultumire. Cum se face? Simplu: iti spui tie insuti: da si eu sunt agresiv/ si eu sunt imprastiat/dezordonat/ si eu sunt posesiv, etc. Orice aspect pe care nu-l "suportati"la altcineva. Uneori este mai greu pentru ca poate fi un aspect vechi, bine  impamantat in structura  emotioanala. Dar rezolvati-le cel putin pe cele concret-imediate si tot va veti gasi linistea.

    Ascultand cu sufletul- pentru ca el nu poate fi inselat- ceea ce primim de la ceilalti, Il ascultam de  fapt pe Dumnezeu/ Inteligenta Divina.  Nu toate sfaturile pe care le primim sunt direct de la Sursa. Pot fi sfaturi oferite de rationalul omului. Dar asta inseamna sa invatam sa le discernem. Timpurile pe care le traim ne ajuta. Simtim tot mai mult si mai profund. 

          Melodia aleasa se intituleaza....Asculta Vocea.

  Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7