Un dar de Martisor

      Suntem in luna martie recunoscuta ca luna a "reinnoirii, a inceputului". In luna martie incepe  zodiacul european cu zodia Berbecului, o zodie de foc. 

       Traim intr-un spatiu  fizic in care se manifesta 4 elemente esentiale ce ne influenteaza fundamental propria existenta si evolutie: apa, aerul, pamantul si focul. La fel sunt impartite  cele 12 zodii in  grupruri de cate 3 apartinand celor 4 elemente. 

      Incepand cu 21 martie odata  cu Echinochiul de primavara (ce va avea loc la ora 00:45 dupa calculele astrologice si astronomice) incepem un nou an zodiacal. Vedem ca luna martie este importanta pentru Natura-venirea primaverii, trezirea la Viata a Naturii, "inviorarea" a tot ce-a fost peste iarna  adormit, dar este importanta si pentru noi ca oameni. Pentru ca  toate  aspectele si evenimentele  astral/fizice ne influenteaza. Si asa cum vad si sustin eu lucrurile, este bine sa  valorificam aceste informatii si ORICE informatie pe care o simtim ca rezoneaza cu noi pentru a ne fi  bine. 

      Atunci, daca in martie se trezeste din amorteala orice aspect al nostru (devenim asemeni mieilor lasati liberi sa zburde-chiar daca  doar si mental sau emotional daca nu chiar fizic), de ce nu ne_am aminti si de aspectele ascunse din fiinta noastra si care-si cer dreptul la exprimare in mod constient? Pentru ca tot ce se afla in noi (in mental, in emotional) cu voia sau fara voia noastra (de cele mai multe ori)  se exprima in viata noastra dar, nu intotdeauna in avantajul nostru.

     Ma refer la Arhetipul feminin. Cel care exista in fiecare dintre femei si care, se exprima  sau este inhibat de prejudecati, cultura, necunoastere. Exista 4 arhetipuri sufletesti feminine corespunzatoare celor 4 elemente (vedeti cat de legat este totul in viata noastra?). Acestea sunt: Mama, Fascinatoarea (Curtezana), Eroina( Amazoana) si Initiatoarea (Maestra). Elementele corespunzatoare sunt: Pamant, Apa, Foc si Aer.

    In fiecare dintre noi se exprima la un anumit moment al vietii cate un aspect al unui arhetip. Si totusi, doar unul dintre ele este predominant. Asa cum nu exista 100% aspect feminin ci exista si un procent de energie masculina in fiecare femeie, tot asa nu exista un aspect pur in personalitatea noastra. Tocmai pentru ca nu traim intr-o lume energetica pura in care sa se manifeste  strict deliminat fiecare aspect personal.

   Dar stiind ca in noi exista inca dinainte de nastere asemenea energie si care ne influenteaza deciziile, atitudinile, sentimentele, ne este mai usor sa ne intelegem si mai ales, SA FOLOSIM puterea acestor atribute.

       Care femeie n-a fost in postura in care s-a gandit ca ar fi vrut sa fie mai feminina? Sa poata cocheta putin, sa-si cunoasca limitele? Sau care nu a admirat si ar fi vrut sa fie asemeni unei eroine dintr-un roman sau film in care salva/ajuta  in mod esential pe cineva? Sau cine nu si-a dorit sa se simta mama? Sau cine nu a vrut sa fie considerata motiv de inspiratie pentru un barbat?

    Toate aceste aspecte exista in noi si este timpul-daca nu ati facut-o inca - sa lasati sa se manifeste arhetipul reprezentativ pentru voi. Nu stim-cu ratiunea- care este acesta. Dar il putem activa (de fapt il putem lasa sa iasa la suprafata)  prin realizarea contactului cu el folosind gandul si puterea Cuvantului.

   Cadoul meu de Martisor, de luna martie, este intalnirea fiecarei femei cu ea insasi, asa incat, sa-si exprime cat mai bine feminitatea si astfel sa se simta si sa devina intregita. Este trezirea Arhetipului feminin din interiorul fiecareia dintre voi.

      Va invit ca luni, 9 martie  la ora 18.00, sa ne intalnim la nivel de gand prin recunoasterea Arhetipului propriu. Cand am simtit sa aleg aceasta zi si aceasta ora nu aveam nici o explicatie logica. 

       In timp ce scriam, m-am lamurit: arhetipurile feminine sunt  modulate de energia Lunii. Ziua de luni este guvernata de Luna. Luna ne controleaza si influenteaza emotiile.  Pe data de 9 -simbolul perfectiunii- se cinstesc si cei 40 de Mucenici. Cu semnificatia zilei si puterea slujbelor din aceasta zi. 

Pe 9 martie, luna este luminata in proportie de 77% (de 2 ori 7!) si se afla in zodia Balantei -o zodie de tip feminin- (guvernatorul acestei zodii este Venus-simbolul feminitatii, al frumusetii, al artei si culorilor). Iar ora 18.00 in numerologie da ...tot 9.

   Oare chiar este o pura intamplare faptul ca mi-a dat prin minte sa initiez aceasta intalnire in aceste conditii? 

   De aceea, incercati si veti vedea ce simtiti cand veti spune urmatoarele:

    Eu......(va spuneti numele de botez) femeie  in aceasta viata, accept si permit sa se faca cunoscut si sa se manifeste Arhetipul feminin predominant din mine pentru a-mi onora si trai feminitatea ancestrala. Eu....femeie in aceasta viata, te rog pe tine Guvernator a lui Venus si pe tine Guvernator al Lunii, daruiti-mi energia proprie si necesara manifestarii feminitatii in acord cu Matricea originala. Eu....va transmit voua tuturor stramosilor mei, cu dragoste deplina,  gandul de a  va  recunoaste feminitatea ce v-a fost propie in aceasta viata cand ati fost femei. Va trimit dragostea si recunostinta mea, fiecaruia dintre voi ce faceti parte din neamul meu si care acum nu mai sunteti in acest plan. Va multumesc pentru zestrea energetica pe care mi-ati lasat-o. Va multumesc si va onorez feminitatea pe care ati manifestat-o. Va multumesc ca mi-ati permis sa fiu femeie si sa exprim feminitatea.

   Eu....iti multumesc tie Arhetip feminin al meu, pentru darul pe care mi-l faci. Stiu ca tu esti eu si eu sunt tu si amandoua suntem Eu.

Astept sa ne Re-Intalnim In Sfera Iubirii.

sapphires7

Despre bani in viata noastra si relatia cu ei

      Fie ca acceptam fie ca nu, toate lucrurile in acest Univers se petrec intr-o ordine deplina. Vorbeam astazi cu o tanara stabilita de 4 ani in Germania si care fiind intr-un impas, spunand "Doamne, nu mai pot!",considera-ca cei mai multi dintre noi- ca Dumnezeu, in mare milostivirea Sa, in compasiunea Sa, ii va lua povara.

       Din ceea ce am observat eu ca procese desfasurate in viata oamenilor, Lucrarea Divina, Lucrarea lui Dumnezeu, nu ne lasa sa ne zbatem in greutati, in dureri, iar cand considera ca am suferit destul, ne ia durerea.  Nu Imaginea pe care ne-am creat-o noi despre Dumnezeu. In primul rand pentru ca nu are legatura cu o Imagine anume. Are o Imagine pentru ca rationalul nostru avea nevoie de o reprezentare pentru a INCERCA sa-L intelegerm. Pentru a incerca sa-l aducerm  cumva la nivelul nostru de acceptare si intelegere.

    De fapt, cand ni se ia din greutati, cand iesim dintr-un impas, inseamna ca am renuntat sa cautam rational  solutii si ne-am lasat total in voia Procesului Divin, a Legilor Spirituale, si-n acest mod, am putut "auzi"intuitia care ne da solutia optima. De fapt, inseamna ca am inteles la nivel de suflet, ca ceva din ceea ce faceam, din ceea ce gandeam, din ceea ce simteam, nu erau prea.......ortodoxe. Nu erau in acord cu Legile divine. Legi care ne includ pe noi, pe cei de langa noi, pe cei de la mii de km, toate aspectele Creatiei.

    Concret. Tanara de care am vorbit spunea ca nu mai suporta sa vada plicuri in cutia postala in care gaseste facturi de plata. Ca nu se termina cu unele si vin altele. Ba vin si din  urma ca datorii cu dobanda. Multi am simtit asa ceva la un moment dat. De fapt, in spatele acestei situatii se gaseste relatia defectuoasa a noastra cu banii. Mai concret, cu ENERGIA banilor. Si asta provine din educatia primita, din autoeducatia  dezvoltata. Cand eu spun ca recunosc si accept puterea banilor, ca le recunosc puterea materializata dar in acelasi timp le recunosc LIBERTATEA de miscare, le recunosc independenta, atunci, natura relatiei mele cu ei se schimba. Cand le spun ca ii iubesc pentru ca fac parte din viata mea (asa cum as spune pisicii mele ca-i multumesc ca face parte din viata mea sau unei flori pe care o iubesc) si ca le multumesc ca vin in viata mea si-i las sa circule prin viata mea, altfel se va desfasura acest aspect al vietii mele.

       Am invatat ca om, ca este bine  sa nu-mi incerc puterile cu instrumente din viata care m-ar putea dobora. Dar pot invata sa convietuiesc cu ele. Aici am in vedere de la virusi pana la  animalele mari, apoi apele, furtuna, zapada abundenta, tunetele si toate expresiile naturii. 

    Am invatat- spre binele meu! - ca este bine sa respect si sa le transmit sentimente de iubire tuturor manifestarilor Naturii. Si eu fac parte din ea si oricat as spune ca om ca am reusit s-o stapanesc, de fapt, realitatea traita mi-a dovedit ca mi-am creat durere prin aceasta infatuare.

    Da, ea Natura, are mecanisme proprii de a se regla si autoregla. Dar de cele mai multe ori aceste mecanisme sunt in detrimentul meu ca  fiinta umana. Vezi uraganele, mareele, cutremurele, exploziile vulcanice, etc. 

        Acceptarea banilor- moneda sau hartie- ca instrumente necesare vietii proprii asemeni instrumentelor medicale, schimbarea propriei perceptii si perspective despre ei, imi schimba si experientele de viata. Realitatea traita a aratat ca pe orice domeniu pe care am incercat sa  exprim constrangerea, am avut parte doar de pierderea acelui lucru. Cu cat am incercat sa-l tin mai mult legat de mine cu atat mai departe a fugit. Pornind de la barbatii care-si inseala sotiile prea geloase si cicalitoare (sau femeile care-si inseala barbatii gelosi) sau copiii care au mame supraprotectoare si care in momentul in care scapa de acasa dusi sunt! sau au destine deviante si terminand cu cartile pe care nu le mai recuperez dupa ce le imprumut ori masina care se strica foarte des desi tin extrem de mult la ea ( tocmai de aceea!) exemplele puteti sa le luati din viata voastra sau exemple cunoscute.

       Pe masura ce vom invata sa respectam cat mai multe aspecte ale vietii noastre, cu atat vom avea o viata mai linistita.

     Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

       

Despre copiii de cristal

       Astazi mi-a cerut o prietena sa scriu despre copiii indigo, cei de cristal, intr-un cuvant, despre copiii speciali nascuti dupa anul 2000 indeosebi.

    N-am sa prezint date teoretice sau clasificari date de autori de carti. Puteti cauta sa cititi_ Copiii mileniului trei_ sau Copiii de cristal. In schimb voi relata concret despre un caz de fetita de cristal, un caz pe care l-am cunoscut si  asupra caruia am intervenit.

    In urma cu 3 ani, o  prietena mi-a vorbit de sefa ei care de o saptamana si- a ingropat fetita in varsta de 3 ani.  Am mers sa vorbesc cu ea pentru a incerca sa inteleaga ce s- a intamplat. Dupa o raceala de 3 saptamani, dupa ce la spital i s-a spus ca lucrurile merg bine, in mai putin de o saptamana situatia s-a deteriorat ducand la decesul copilului. Mama, dincolo de durere, era revoltata pe medicii de la spitalul in care a fost internata. Ca n-au vazut la radiografie modificarile ce  i-au fost fatale.

    Din spusele ei am inteles ca era un copil foarte cald, permanent zambitoare, niciodata suparata nici daca nu-i placea ceva. Era o bucurie pentru toti. N-a plans niciodata daca se lovea sau nu primea ce cerea. Mai mult, dadea dovada de multa maturitate in exprimare pentru un copil de 3 ani. I-am spus mamei ca din spusele ei inteleg ca a fost un copil din categoria celor de cristal. Sunt foarte sensibili. Asta pentru ca ei percep lumea din planul acesta intr-un mod  inalt senzitiv fata de alti copii. Sunt foarte sensibili la muzica, la arta in general.  Ei stiu si spun lucruri ce depasesc cunoasterea noastra a adultilor pentru ca-si pastreaza pana tarziu memoria ancestrala. Nu doar pana la 3-4 ani vorbesc despre ingeri, probleme de viata, de ecologie sau de viata de dincolo. Si la 7-8 mai au memoria ancestrala activa.

      Fiind o problema la nivelul plamanilor- pentru o pneumonie a fost internata- i-am spus mamei ca ea nu a reusit sa se adapteze la atmosfera actuala a pamantului. N-a putut sa-si adapteze corpul.  Vorbind cu ea si-a amintit ca fetita ii spusese matusii-sora mamei- cand era in spital, ca ea va pleca pentru ca nu poate respira aici. Si sa aiba grija de mama ei pentru ca o iubeste si va fi alaturi de ea dar nu mai poate ramane.

   In acest mod se poate alege la nivel de suflet sa pleci din acest plan. Si in acest mod putem intelege noi, adultii CE tip de lume pregatim si lasam copiilor nostri sau ce avere ori masini. N-ar trebui sa ne miram atunci pentru ce sunt atat de multi copii bolnavi de boli cronice!

   Revenind la mama de care am vorbit, dupa ce a inteles ca medicii au fost doar instrumente prin care un plan de viata s-a implinit, ca totul s-a intamplat dupa ce fetita a decis sa plece, s-a linistit. Atunci, in discutia cu mine, a facut legaturile care au condus-o la intelegerea faptului ca da, fetita ei a fost un copil de cristal. Pentru ca si-a aminit cuvinte de-ale ei cand spunea ca noi distrugem pamantul * avea 3 ani!*, ca noi ne imbolnavim singuri, etc. Dar pana atunci nu-i daduse atentie.

      Acum, mama a dat nastere unei alte fetite de care se bucura si pe care o creste fiind atenta la ceea ce spune, avand incredere ca poate invata de la ea. 

      De aceea insist inca o data sa va ascultati copiii si sa nu considerati ca ei nu stiu ce spun. Gresit! De multe ori stiu mai bine ca noi.

   Pentru cei din Ploiesti care vor, maine, vineri incepand cu ora 17.00, la Biserica Buna Vestire se va tine slujba de Sfantu Maslu de catre acelasi parinte deosebit. Cei care mergeti, trimiti va rog si pentru mine un gand bun, nefiind in tara.

   Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

"Sunt fara de pacat"

      Astazi in timp ce ma gandeam la rugaciunea catre Ingerii celor patru elemente date de Aivanhov, am realizat ca invocarea catre Ingerului Aerului este :" Inger al Aerului invaluie-ma cu Inteligenta ta!".  Pentru mine a fost confirmarea faptului ca ceea ce am scris anterior este adevarat. Este sustinuta observatia mea de aceasta rugaciune.

     Intreaga invocare o gasiti intr-o postare din 2013 despre ingeri. Dar pentru reamintire o redau:

"Inger al Pamantului invaluie-ma cu stabilitatea ta.

Inger al Apei invaluie-ma cu Puritatea ta.

Inger al Aerului invaluie-ma cu Inteligenta ta.

Inger al Focului invaluie-ma cu Dragostea Divina."

  Astazi, duminica la crestin-ortodocsi, este Lasatul Secului in vedera pregatirii inceperii Postului Pastelui. Dincolo de  placinta cu branza, de mancarea cu carne, de vinul aferent mancarii, pentru a incepe o etapa noua ce dureaza 40 de zile, ar fi bine sa ne pregatim pentru ea.

    Celor 40 de zile  in spiritualitate li se acorda o puternica si profunda semnificatie. Dupa inmormantare, familia  decedatului tine doliu 40 de zile (traditie in orice religie-din cele 4  (iar cifra 4!) recunoscute istoric; sarcina unei femei tine de la data conceptiei pana la nastere (nastere naturala) de 7 ori cate 40 de zile. Simbolul lui 40 il intalnim si-n basmele noastre.

  In concluzie, cele 40 de  zile pana la Paste au rolul si semnificatia lor spirituala indiferent cum tratam noi subiectul. Paste= Trecere. A nu se confunda dogmatismul unei religii cu spiritualul unui simbol. Pentru intelegere mai exacta si pentru a nu plictisi pe cei pe care nu-i intereseaza sau stiu si nu vor sa consume timp citind din nou, va sugerez sa cautati semnificatia celor doua notiuni independent una de alta si apoi faceti legatura intre ele: simbol si spiritualitate.

      Ieri m-am intalnit cu o viitoare colega de cancelarie, o tanara de 28 de ani. Vorbind pentru a ne cunoaste, face la un moment dat o afirmatie care m-a dezorientat:" Nimic nu mai face Radu cum trebuie( sotul). N-a facut el niciodata dar acum de vreo 3-4 luni, absolut nimic. Nu mai pot. Orice fac nu ne intelegem. Si eu n-am gresit cu nimic, greseala nu-i la mine. Ar trebui sa se duca sa ceara ajutor de specialitate.  Mie n-are ce sa-mi reproseze" .

       Ideea de care era convinsa si care o facea cel mai tare sa sufere, era ca se vedea perfecta, fara a i se putea aduce vreun repros de cineva si de aici nu gaseau subiecte comune de comunicare.

      Stiti care este ciudatenia unei asemenea situatii? Ca persoana care se considera TOTAL nevinovata a gresit cel mai mult. De ce? Pentru ca la ea greseala este INCA de la intentie. Poate ca sotul ei greseste. Si sigur o face. Dar "motorul" acestei situatii, cea care a avut intentia gresita de la inceputul casatoriei si in timp s-a ajuns la conflict, este ea. Am vorbit despre faptul ca cel mai important lucru in orice situatie este intentia. Apoi fapta in sine. Pentru ca drumul poate fi lung de la intentie la fapta sau se poate opri la nivel de intentie (vezi postarea despre intentia pura).

        Tanara in cauza daca va fi sincera cu ea si va accepta CONSTIENT motivul adevarat pentru care s-a casatorit, va putea vindeca relatia. Pentru ca va intelege unde a gresit de s-a declansat aceasta stare. Vazandu-se corecta, fara de greseala, nu poate aprecia in mod just adevarata situatie.

     Metafora din crestinism ca cel fara de pacat sa arunce primul piatra, este adevarata. Nu putem fi cu adevarat puri din perspectiva spirituala cat timp avem interese  proprii. Nu atat cat suntem in plan fizic. Putem tinde. Putem lucra sa diminuam cat de mult din aspectele laturii umane in favoarea celei spirituale asa incat, la plecarea din aceasta lume sa putem urca cat mai sus in conformitate cu propria vibratie.

     Va doresc cu adevarat un Post usor (dintre toate posturile crestine, se stie, este cel mai dur sau greu de dus). Sa va fie presarat cu daruri binecuvantate si haruri divine.

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

Despre a fi destept sau a fi inteligent

      Ca o continuare a unei paralele realizata intre doua notiuni foarte cunoscute si utilizate frecvent, dupa postarea " Despre a fi corect sau a fi drept", va supun atentiei cele doua atribute umane: inteligenta si desteptaciunea.

       Des auzim -in special despre copii spunandu-se- 'Doamne, cat este de destept!" Asa multe intelege si nu are decat 4 ani (sau 5 sau 6). Sau despre un tanar/o tanara  studenta sau proaspat absolventa si cu medie mare la licenta: "Trebuie sa recunosc, este foarte destept. Nu mi-a facut probleme la scoala. Nici n-am stiut ca am copil din punctul asta de vedere.".

      Mai rar  auzim: "Este un tanar inteligent. Are potential. Ii prevad un viitor deosebit."  Oricum, de cele mai multe ori, facem aprecieri despre intelectul cuiva, utilizand ambele atribute, fara sa fim constienti daca reflecta adevarul si fara sa fim constienti de diferentierea de reprezentare.

      Ca si -n cazul lui "drept" si "corect"-cand nu orice este  "corect este si "drept"- si "inteligent" cu "destept" nu reprezinta aceeasi trasatura umana. Cand vorbim despre un om ca este destept ne referim la intelectul lui. La capacitatea lui de asimilare a cunostintelor si de redare a acestora. Exemplu: student bun, matematician, un medic "ca la carte", etc. Este o persoana capabila sa retina multe informatii pe care le reda cu usurinta, dispunand de o memorie pe termen mediu sau lung foarte buna.  Este o persoana "muncitoare". Studiaza, citeste, se documenteaza, vrea sa stie. Aspira la o functie, la un titlu, la o imagine.

        Un om inteligent este un om mai putin studios (nu neaparat!) dar care are capacitatea de a face conexiuni intre informatiile detinute. Capacitate de speculare mare, putere intuitiva deosebit de mare. El "simte" raspunsul, il intuieste, stie sa-l aleaga pe cel corect fara sa aiba neaparat informatiile de specialitate despre el.  Nu tinde in mod expres sa-i fie recunoscute meritele, nu aspira la o imagine anume. Stie ca.....stie.

    El va retine  conexiunile dintre  informatii pe termen lung si nu informatiile ca atare.

    Deosebirea esentiala intre cele doua tipuri umane este capacitatea de adaptare a lor. Un om destept se va acomoda mai greu unui mediu nou spre deosebire de unul inteligent care poate interactiona mai usor cu toate aspectele noului mediu.

      Cei ce aveti copii in formare, straduiti-va sa-i ajutati sa devina oameni inteligenti. Vor putea face atunci parte, din categoria celor despre care Toffler spunea in anii "70 despre oamenii mileniului trei:" Viitorul va fi al celor ce-au invatat, s-au dezvatat si au invatat din nou".  Priviti cum s-au desfasurat evenimentele vietii in ultimii 20 de ani. Cine a  putut rezista-fara a avea capital de milioane de euro in banca- cei care s-au putut acomoda noilor meserii, provocari, solicitari ale vietii. Cei care aveau un bagaj intelectual, s-au putut debarasa de el si au invatat altceva.

     Inteligenta este data de intutie iar desteptaciunea de intelect. Cine are "viata" mai lunga? Si cine da raspunsurile optime problemelor noastre?

         Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7    

Tinerii si agresivitatea

     Vreau sa fac o subliniere mai intai: este posibil sa nu se fi inteles clar faptul ca raspunsul prietenei mele la interviul de care am vorbit in postarea "Despre a fi acceptat (sau nu!) la un interviu" , a fost favorabil. Nu putem sa nu sesizam "coincidentele'" pe care le traim.

      Constatam astazi trecand in revista oamenii cu care am vorbit in ultimele doua saptamani, ca exista un element comun tuturor: agresivitatea. Nu doar cea verbala. Si ce consider ca element esential pentru ei- varsta. Toti sunt persoane de 25-30 de ani. Sunt casatoriti. Toti au probleme in casnicie si toti vor sa-si salveze casnicia. Dar toti se enerveaza extrem de usor si ce este mai grav-reactioneaza pe masura.

       Sa faci teorie spunand tanarului/tinerei ca "un om educat nu ar reactiona la un stimul exterior. S-ar controla. Este dovada de maturitate sa poti sa-ti tii in frau furia si sa actionezi intr-o situatie (adica decizi TU ce atitudine adopti) si nu sa reactionezi (adica, sa te lasi prada sentimentelor de moment)" ar fi cel putin ineficient.  Pana reusesti sa faci asta dureaza ceva timp-fizic vorbind- si este posibil sa nu mai ai o a doua ocazie sa dovedesti cat de matur ai devenit.

     Am mai scris in urma cu un an ca furia este buna. Pentru ca reprezinta motorul care pune latura umana in miscare. Am dat exemplu cu un robinet care curge  putin dar constant si pe mine nu ma deranjeaza. Si trec asa cateva luni. La un moment dat vin obosita, flamanda de la serviciu si nu suport zgomotul facut de picaturile ce cad din robinet. Ma infurie atat de tare, incat plec si cumpar alt robinet si-l schimb pe cel vechi. Pana nu a fost ceva care a "umplut" paharul, nu am luat nici o masura. Dar asa, furia m-a determinat sa fac o schimbare.  Furia maselor a fost cea care a schimbat cursul istoriei de sute de ani. Nu pot blama furia. Este nevoie doar sa fiu constienta de ea si sa o asimilez ca facand parte din mine. Sa ma accept cu aceasta latura-pe care as vrea s-o elimin, s-o distrug, s-o anihilz in mine pe considerentul ca este ceva rau. Incercand sa scap de ea, nu voi reusi decat s-o fac sa devina mai puternica. Si sa ma las  condusa  de ea.

      Am mai scris despre un film, in care eroul principal nu-si  accepta o latura intunecata din el si ca urmare, ii aparea in cele mai hidoase forme. In momentul in care i-a spus monstrului eteric: "Stiu cine esti si nu ma tem de tine" iar monstrul i-a raspuns: "Nu  ma poti invinge pentru ca nu stii cum ma cheama", eroul se apleaca la urechea lui si-i sopteste "ESTI EU!".  In acel moment, asimileaza energia mostrului care devine una cu el, si astfel eroul primeste si puterea detinuta pana atunci de monstrul energetic pe care nu-l accepta.  Asa,  el controleaza furia pentru ca stie ca face parte din el si atunci, orice ar intreprinde impotriva ei ar fi de fapt impotriva lui.

  Pe de alta parte, traim intr-un ocean energetic de vibratie plina de furie, nemultumire, frica, posesivitate, atasament (fata de sot/sotie/copil/bani/materialitate), invidie, gelozie, etc. si e normal sa fim afectati. Nu avem timp sa ne "curatam" mintea si asimilam diverse reziduuri emotionale si la randul nostru, eliberam in eter ganduri de acelasi tip. Si ne traim viata intr-un cerc vicios.

       Poate cartile de psihologie moderna te invata tehnici de control a furiei. Dar Timpul iti arata ca este necesar sa-ti schimbi atitudinea. Ca este necesar sa accepti ca esti un om in plin proces de evolutie si-ti accepti toate laturile umanului folosindu-le in favoarea ta. Accepti ca gresesti, ca poti uita, ca poti minti, ca poti fura (nu milioane de euro ci locul de pe care s-a ridicat cineva intr-o sala de spectacol sau din autobuz) ca poti insela, etc. Accepti ca le poti face. Nu inseamna ca le si faci. Si mai ales, accepti ca exista Ceva/ Cineva deasupra tuturor care regleaza toate conturile pentru ca exista Legi de la care nu te poti abate. De ce? Pentru ca ele se manifesta din perspectiva energetica, pentru ca SUNT energii, iar noi, fiind in esenta energii, nu avem cum sa ne eschivam! Este o copilarie sa crezi ca ceea ce faci pentru tine sau altcineva nu are o urmare undeva!

   Sau altfel spus: intra unul cu masina peste casa ta si nu intelegi ce-ai facut sa meriti asa ceva. 

  

In concluzie: Acceptand o latura a ta pe care ai incercat timp indelungat s-o ascunzi in subconstient, aducand-o la nivel constient pentru ca devii constient de ea, ii iei puterea. Faci sa dispara "misterul". Este ca atunci cand intri intr-o camera intunecata pe care n-o cunosti  si te temi, mintea iti creeaza imagini, dar cand aprinzi lumina, obiectul fricii a disparut. Fusese doar in inchipuirea ta.

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7

      

Despre a fi acceptat (sau nu!) la un interviu

       Pentru  ca exemplele directe si concrete au cea mai mare putere de penetrare in constientul (nu am spus subconstient, pentru ca eu ma adresez formei uman constiente  a celor ce citesc aceste randuri- intr-o singura idee, nu lansez mesaje subliminale ci directe-constiente), cu acordul persoanei in cauza, voi reda o situatie reala petrecuta in urma cu cateva zile.

    Luni imi spune o prietena ca va merge la un interviu la o firma la care fusese la primele doua etape ale interviului in urma cu doi ani, dar pentru ca intre timp a aparut un pui de om in viata ei, nu s-a mai prezentat la ultima etapa. Dupa un an  de crestere copil s-a intors la firma la care fusese inainte de interviul amintit. Acum, din proprie dorinta si  vointa -dupa ce a aflat ca acel post dorit cu doi ani in urma nu s-a ocupat- s-a gandit sa  mearga din nou la interviu. De data asta s-a tinut cont ca ea trecuse  primele doua evaluari-inclusiv cea psihologica. Luni n-a avut de facut decat sa se intalneasca  cu manaerrul  firmei ca ultima evaluare. 

De retinut ca in ultimii doi ani, prietena mea s-a descurcat foarte bine in cadrul jobului pe care il avea. A "crescut"foarte mult.

     Intalnirea ce urma sa aiba loc era cu o doamna cu care  se mai intalnise la interviul anterior. si stia ca este foarte scrupuloasa. Doar ca in ultimii ani, experienta acumulata de prietena mea si-a spus cuvantul si a marcat-o pana la   schimbarea propriului comportament.

     Vine ziua interviului. Ziua de luni. Imi spune la pranz cum a decurs. In timp ce vorbea, mie mi-era foarte clar sentimentul ca doamna manager o considera o amenintare. Nu ca femeie. Profesional. 

  Seara, o intreb cand va avea raspunsul. Si ea cand  mi-a redat cum a decurs interviul, mi-a spus ca  si-a dat seama cat de diferit s-a prezenatat fata de intalnirea anterioara.

     Marti o sun din nou si o intreb daca a primit un raspuns. Dupa-masa la fel. Simteam foarte acut sentimentul ca se taraganeaza  pentru ca nu se poate lua o decizie. Miercuri o intreb din nou ce stie. Intre timp imi spune ca ar vrea sa stea de vorba cu mine. Programam sa ne vedem miercuri la ora 16.00. Dupa discutia pe subiectul cerut de ea o intreb ce stie de  interviu. Imi spune ca nu intelege-nici alti colegi nu pricep - de ce dureaza atat sa-i dea raspunsul. Toti-ea si colegii- considerau ca nu exista nici un motiv sa n-o accepte. Atunci ii spun  ce simt eu. Imi raspunde ca n-ar avea de ce sa se simta amenintata pentru ca n-ar putea postul ei sa-l ia ci doar al unei persoane de sub ea. Ii propun sa facem un exercitiu de iertare.

     Incepem si facem  exercitiul de iertare pentru o situtie similara petrecuta in alta viata strict pe acelasi subiect, in care prietena mea  ii ia postul celei care acum este managerul de care am vorbit. In momentul in care  tanara roaga sufletul celei care acum este X sa o ierte pentru suferinta pe care i-a provocat-o  intr-o  viata anterioara in aceeasi situatie, incepe sa se sufoce. Simte ca o apasa  in plexul solar. Continuam exercitiul si se  linisteste.Terminam si ea se simte   calma si echilibrata.  

     La finalul exercitiului am simtit ca am facut ce aveam de facut si lucrurile sunt  asezate. Imi disparuse sentimentul iminent de blocaj. Joi dimineata la 10.00 ma suna sa-mi spuna ca  neoficial i s-a dat  raspusul, Raspuns care a fost anuntat catre conducere miercuri dupa-amiaza!  Mai tarziu a fost martora la o discutie intre doua persoane care spuneau despre managerul respectiv ca "tine cu dintii de functie". Ca se teme permanent sa nu-i ia cineva locul. Asa prietena mea a avut confirmarea temerii mele si mi-a spus ca nu intelegea de ce tot insist si o intreb daca are un raspuns.

      Cele redate de prietena mea mi-au confirmat ca  fiecare situatie prin care trecem in aceasta viata nu este independenta de ceea ce suntem noi in profunzime. Ca poate fi o urmare sau un raspuns la o alta actiune de altadata. Sau, mai  concret, asa cum spune fizica cuantica "prezentul, trecutul si viitorul se desfasoara in acelasi timp". Pentru a avea o reprezentare mau buna si mai usoara: daca ne imaginam viata noastra desfasurandu-se pe verticala in forma de elipsa, vom vedea ca   un punct de pe elipsa-oricare!- corespunde    unui punct de pe partea cealalta a elipsei. In acelasi timp! 

   Ca exercitiu pentru voi ce cititi aceste randuri: cand aveti de sustinut un examen sau un interviu, chiar daca nu stiti ce legatura-sau daca exista vreo legatura!-exista intre voi si evaluator, faceti  o scurta rugaciune de iertare pentru voi si cei cu care veti interactiona. Nu stiti in ce situatie ati fost intr-o alta viata. Chiar daca nu v-ati mai intalnit si acum nu este decat un  bonus oferit de viata, rugaciunea nu va face decat sa aseze si mai bine  energiile dintre voi si comisie/examinator pe  un fagas  echilibrat.

Astept sa ne Re-Vedem In Sfera Iubirii.

sapphires7