La televizor, in Romania, s-a tot vorbit de romanii din diaspora din Europa. Nu s-a amintit deloc de cei din Asia.
Ei au fost primii-inaintea chiar a noastra a celor din tara!- care au votat. E drept. Acolo n-au fost incidente. Nici nu sunt zeci de mii. Dar nici n-a fost vreun politician sa-i indemne sa voteze. Au facut-o pentru ca asa au dorit. Pentru ca nu au uitat ca sunt romani. Mai mult, n-au uitat de tara lor. Asa cum nu poti uita de mama.
Si ei, cei 2600 de romani, sunt la fel de importanti ca ceilalti peste 300.000. Si acolo rezultatul a fost ca si in tarile europene.
Si lor, celor plecati la atatea mii de kilometri-in Beijing, Seul, Thailanda sau Tokyo- le suntem recunoscatori ca ne-au fost alaturi.
Poate ca fiind departe de casa apreciezi mult mai mult importanta ei.
Lor, tuturor, indiferent pe ce meridian s-ar fi aflat, LE MULTUMIM.
Sa nu uitam ca am votat intr-o zi de cifra 7 ( 16.11.2014= 1+6+1+1+2+0+1+4=16=1+6=7)
Si suntem in anul sub auspiciul tot al cifrei 7. (Revedeti postarea despre semnificatia cifrei 7).
IMPORTANT este ca tinerii s-au mobilizat sa-si exprime dreptul constitutional. Au iestit din starea de letargie si ne-au scos si pe noi. Sa nu uitam ca Romania este guvernata de Uranus. O planeta de generatie, cere ne da influxuri mentale speciale/deosebite dar in egala masura este imprevizibila. Asta s-a manifestat in ultimul timp in Romania. Inclusiv duminica.
Timpul pe care-l traim din punct de vedere astral dupa eclipsa de Soare din 1999 ne obliga-spre binele sufletului nostru- sa ne schimbam. Depinde de noi cum vom face asta.
Atat pot sa spun cu toata responsabilitatea a ceea ce stiu: traim timpurile in care fiecare lucreaza strict pentru pastrarea integritatii sufletului sau (si nu este vorba de existenta materiala ci energetica). Avem de ales intre suflet si corpul material. Si Timpul ne aminteste ca " Adevarul te va elibera!".
Pentru cei din Ploiesti -sau Bucuresti- astept sa ne intalnim miercuri, 19 noiembrie a.c., tot la ora 18.00 la sala 17 de la Casa de Cultura a Sindicatelor.
Suntem in 2014. Blogul meu este simplu si accesibil tuturor. Mai mult, incearca sa dea solutii simple-si de aceea uneori greu de aplicat (cel putin pentru prima data)- pentru a ne fi noua, tuturor mai usor.
In toata campania electorala si in aceste ultime 2 saptamani nu am amintit nimic despre scena politica a tarii noastre. Am initiat doar o serie de rugaciuni de grup-in mediu astral- pentru ajutorul spiritual al noastru, al fiecaruia in parte ca si pentru protectia si sprijinirea acestui pamant cu nume de Romania.
Acum cand zarurile sunt aruncate, imi pot permite-fara a fi judecata sau condamnata ca am schimbat sensul blogului- sa fac unele observatii. Care sunt evidente dar care pot scapa constiintei noastre tocmai pentru ca sunt prea vizibile.
Alegerile de anul acesta nu au fost simple alegeri de presedinte ca in alti ani! Suntem in 2014. Au fost alegeri pentru neamul care se pierde. Pentru pamantul care sufera. La propriu (vezi postarea despre "discutia mea cu raul Siret).
In ploaie, in frig, cu 2-3 ore mai devreme au venit la sectiile de votare din Munchen, Berlin, Paris ori Londra, romanii sa voteze. Cozi formate din mii de oameni asteapta sa intre sa-si exercite rolul de roman si de om responsabil din perspectiva spirituala. Da, neprezentarea la vot, indiferent ca este vorba de alegeri la nivel local sau pentru presedintele tarii -cu atat mai mult in acest caz!- este o mare responsabilitate spirituala.
Suntem fii ai "cetatii" asa cum se spunea in antichitate. Facem parte din ea si o reprezentam. Este datoria noastra sa exprimam cum vrem sa ne fie viata in cadrul acestei "cetati". De aici avem termenul si actual de "cetateni".
Romanii de dincolo de granite ne arata cat de important este pentru ei acest pamant, aceasta tara. Ne arata ca nu de placere au plecat-nu sunt "caini cu colaci in coada" pe unde sunt ei-dar nu au uitat radacinile pe care le au. Nu s-au pierdut printre straini. Nu poti sa-si uiti radacinile. Daca o faci, te sufla cel mai mic vant si te dezintegreaza.
Romanii de dincolo de granitele tarii ne-au aratat ca-i intereseaza ce se intampla cu tara lor pentru ca nu au fugit de ea; nu au parasit-o, vor sa revina de drag ...acasa. Pentru ca tot aici este pentru ei "acasa".
Romanii de dincolo de granite, ne-au aratat ca starea de comoditate nu le este specifica si ei au fost invatati sa lupte pentru tot ce vor sa obtina. Nu asteapta ca altul sa decida pentru ei.
Romanii de dincolo de granitele tarii ne-au dat o puternica si speciala lectie de responsabilitate, de curaj, de respect pentru ceea ce-i al tau.
Romanii de dincolo de granite ne-au aratat adevarata iubire de tara, grija pentru viitorul ei si nu vorbe spuse la televizor.
Romanii de dincolo de granite ne-au amintit de luptatorii nostri care au iubit acest pamant si al carui glas l-au ascultat si au invins de fiecare data. Pamantul acesta nu a tradat niciodata pe ce-l ce l-a respectat si ingrijit. Oamenii au tradat alti oameni. Pamantul/natura de aici, nu. Acum se echilibreaza/ se razbuna si ea pentru cat am distrus-o. Si incearca sa se echilibreze. Doar ca echilibrul Naturii inseamna in acest moment dezechilibrul nostru.
Romanii de dincolo de granitele tarii ne-au amintit de cuvintele Scripturii care spun : "Sa-i dai Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu." Si nu voi spune aici ca totul este al Lui Dumnezeu. Adevarat. Dar ne-a dat si Legi dupa care sa ne guvernam. Sa alegem singuri. Dar sa alegem.
Omraam Aivanhov spunea ca " Universului/lui Dumnezeu nu-i plac caldutii. El vrea sa decidem de care parte suntem. Nu sa stam intepeniti in loc." Da, nu-i plac caldutii. Pentru ca asta inseamna stagnare, apa mocirloasa, statuta si moarte. Iar Viata este miscare! Energie in miscare!
Sa le multumim romanilor de dincolo de granitele tarii ca ne-au aratat ce inseamna UNITATE. Ca ne-au amintit ca avem demnitate pe care TREBUIE sa o manifestam.
Sa le multumim pentru lectia de iubire de neam si pamant pe care ne-au dat-o. Sa le multumim ca ne-au....trezit.
Fie ca Dumnezeu din fiecare din noi sa fi fost auzit de sufletele noastre.
Sa ne rugam zilele acestea sa se intample ceea ce este cel mai bine pentru noi ca neam si nu doar pentru noi ca persoana.
Pe scurt- pentru ca voi reveni cu detalierea subiectului- am prezentat cum putem observa/constata eficienta rugaciunii Tatal Nostru asupra noastra. Pe net veti gasi multe site-uri in care se arata legatura intre aceasta rugaciune si glandele endocrine ale corpului uman. Ce NU se gaseste -nicaieri- pe net, este exercitiul complet realizat, asa incat, in momentul incheierii rugaciunii, sa poti VEDEA cu ochii mintii, un fir de argint-echivalentul unui curs energetic- ce trece prin TOATE chakrele (glandele endocrine) si, mai mult decat atat, LE INCHIDE.
In sensul ca ne inchide pe noi fata de orice tip de atac (voit sau involuntar) energetic.
Voi reveni cu schema completa.
Dar acum vreau sa anunt pe cei din Ploiesti ca incepand Postul Craciunului- sublima perioada ce ne aminteste tuturor ca suntem copii- ca vineri 14 noiembrie la ora 17.00 tot la Biserica "Buna Vestire" se va face slujba Sf. Maslu.
Cine este liber si crede ca are nevoie, este asteptat.
Pentru ca am amintit de seara de miercuri, vreau sa va spun afirmatia facuta de o tanara la plecare, ca o completare la spusele mele despre cat de simplu este sa cerem ajutor unor ingeri sau Divinitatii.
Ea a cerut un loc de parcare in centrul Ploiestiului, intr-o zona aglomerata si la oara pranzului, pentru 5 minute. Concret s-a rugat: "Sfinte Arhanghel Rafael, te rog ajuta-ma sa gasesc loc de parcare pentru 5 minute. Multumesc." Atat a apreciat ca dureaza pana lasa o hartie la biroul unde mergea.
Era ocupata doamna cu care avea ea treaba si a intarziat 10 minute. Cand a ajuns la masina, avea roata blocata! A realizat ca rugaciunea a fost incompleta. Si mai ales, a vazut ca i s-a raspuns STRICT la ceea ce a cerut.
Am primit din partea unor mamici de bebelusi sau de copil pana in 3 ani, solicitarea de a scrie cat mai multe despre cum sa-si creasca copilul. Ma bucur ca noua generatie de mamici realizeaza ca teorii ca cele: sa nu spui copilului ca-l iubesti, ca si-o ia in cap; sa lasi bebelusul sa planga, ca face plamani; da-i sa manance ciorba de care o fi- ce daca are 6 luni? zeama o poate manca. Sau cand se lovea copilul de 1 an sau de 2 ani de un scaun ori o masa, mama lovea masa spunand: lasa ca bate mama masa, ca sa nu mai doara pe baiat; sau- daca iesi afara din casa, te mananca bau-bau; ori - daca nu esti cuminte, te duc la tante doctor si-ti face injectie sau- lasa draga ca e mic ( copilul are 2-3 ani) ce stie el? Nu intelege ce vorbim noi; nu mai stau in picioare.
Ei, se pare ca Timpul arata si dovedeste altceva.
Si pentru a nu fi teorie rece, voi povesti caz real-avand consimtamantul mamicii-despre cat de exact poate intelege vibratia unui cuvant un copil de 1 an si 4 luni. In consecinta, despre cat de mult ii influentam pe cei mici prin ceea ce vorbim.
In bucatarie erau doi frati: el fratele mai mare, ea, mamica piciului de 1 an si 4 luni. El povesteste despre un caz in care un barbat casatorit -cunostinta comuna- a avut in ultima luna mai multe aventuri. Copilul se juca pe langa ei fara sa-i bage in seama. Mama, revoltata, se exprima la adresa barbatului din discutie folosind un termen extrem de colorat din zona anatomica a femeii.
Cand a pronuntat cuvantul, cel mic a ridicat capul si s-a uitat la ea cu ochi mirati si acuzator. Atunci mama a realizat ce-a spus dar mai mult, a realizat ca piciul ei a inteles vibratia joasa a cuvantului. Pentru ca in casa nu a mai vorbit nimeni in acest mod, copilul nu a fost in colectivitate unde sa invete si expresii "neacademice", deci, rational nu putea face nici o conexiune cu un termen cunoscut. El nici macar nu vorbeste mare lucru. Pentru mamica a fost un soc si o lectie prin care a inteles ca DA, copiii percep vibratiile cuvintelor chiar daca nu inteleg semnificatia lor.
Este important ce vorbim in preajma lor pentru ca sunt bureti energetici.
Sau, ce-ar mai trebui o mama sa stie. Si va rog ca tot ceea ce scriu si afirm, sa verificati si din alte surse. Ar trebui sa stie ca orice problema de sanatate a copilului de pana la 7 ani- din nou cifra 7- este o problema emotionala de rezolvat la mama, la tata, la relatia dintre ei. Si aici am sa dau un exemplu.
Cand i-a fost rau copilului (de 3 ani si 9 luni) prietenei mele din Germania-cu diaree, febra, varsaturi-, m-a sunat. Dincolo de remediile medicale -a caror eficienta poate fi accelerata odata cu intelegerea cauzei ce-a declansat boala-, de multe ori nici nu mai este necesara interventia medicinii. Am intrebat-o pe cine este suparata, pe cine nu poate ierta. Am simtit ca poarta in ea o furie mocnita pe cineva- o femeie. Mi-a spus ca nu s-a inteles cu o colega de serviciu, dar acum ea s-a mutat si nu s-a mai gandit la asat. A considerat subiectul incheiat pentru ca nu se mai intalneau. I-am spus sa faca rugaciunea de iertare pentru ca ea a plecat fizic, dar emotional a luat cu ea toate trairile. Si durerile.
A facut rugaciunea, a realizat unde a fost greu si s-a impacat la nivel energetic cu acea persoana. Toate astea se intamplau cand copilul dormea. De epuizare din cauza febrei si a diareei, adormise.
Cand s-a trezit, n-a mai avut febra, iar dupa vreo jumatate de ora cand a mers la olita, dupa spusele ei:" a facut 3 carnaciori, dar nu moi, nici tari. Un scaun normal. Si mi-a trecut prin minte cand ii priveam: oare atat de simplu sa fie?" Si s-a referit la faptul ca s-a schimbat radical starea de sanatate a copilului in functie de ce subiect a avut de rezolvat ea. Si da, varsaturile erau de culoarea lichidului biliar, scaunul era moale pentru ca : furia era la ea si tot ea nu accepta o situatie.
Cele care ati lucrat cu mine vi se pare simplu sa intelegeti si mai ales sa aplicati aceste informatii. Celelalte care vreti indrumare in situatii similare, imi puteti scrie.
Pentru maine miercuri, 12 noiembrie la ora 18.00, astept sa ne reintalnim la Casa de Cultura a Sindicatelor din Ploiesti, in sala 17. Este ultima sala pe partea dreapta. Va va place aceasta locatie. Veti vedea de ce.
Pentru ca timpurile sunt cu adevarat greu de dus, vreau sa va ofer un element de sprijin, ceva atat de la indemana, incat nu se poate crede ca exista. Doar ca este nevoie sa se faca conexiunile necesare. Noi avem informatii. Dar nu intotdeauna stim sa le legam intre ele. De aceea, va astept. Stiu ca va va fi bine. Asa cum si mie imi este.
Am vorbit despre semne si faptul ca ele au un mesaj pentru fiecare dintre noi. Oricare -adolescent sau adult, barbat ori femeie -atunci cand are nevoie de indrumare, DACA ESTE ATENT, va vedea ca primeste semnele necesare pentru a sti unde se situeaza. Sau daca drumul pe care a pornit este cel corect pentru el/ea.
La fel am simtit ca in luna noiembrie este necesar sa realizez 3 ( trei!) intalniri de miercuri, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Ploiesti. Si ca dovada ca senzatia interioara a fost corect perceputa, va descriu cum am realizat inchirierea salii.
Miercurea trecuta- 4 noiembrie- ma grabeam catre casa. Era 14.50 iar la ora 15.30 asteptam o prietena in vizita. Eram la o intersectiecare ducea catre statia de autobuz sau catre Casa de Cultura. Uitasem ca-mi propusesem sa trec sa intreb daca este libera o sala miercurea de la ora 18.00. Asta pentru ca ma grabeam.
Cand ma incadrasem pe aleea ce duce la statia de autobuze, mi-a venit in minte numele: Casa de Cultura. Acum va descriu exact rationamentul pentru a intelege cum functioneaza creierul. Imediat m-am uitat la ceas. M-am gandit ca este tarziu. Apoi m-am gandit- a intervenit partea de cunoastere si acceptare a semnelor: da, dar daca mi-am amintit ACUM, pana sa urc in autobuz, inseamna ca trebuie sa merg pentru ca voi ajunge la timp si acasa. Altfel, mi-as fi amintit cand era prea tarziu sa ma mai intorc.
Si m-am dus catre Casa de Cultura. Intru, intreb administratorul daca se mai poate inchiria o sala cu ora, imi spune ca da, dar s-a modificat tariful. Ii spun ca nu are importanta dar vreau sa stiu pentru miercuri daca are liber. Imi spune ca trebuie sa verifice condica.
Mergem la condica si cauta pentru ziua de miercuri, 12 noiembrie. Era liber de la ora 18.00 la 19.00 desi restul intregii zile era ocupat. Si dimineata si dupa-amiaza.
Imi atrage atentia faptul ca imi trece numele in rubrica goala, dar peste ceva sters cu pasta corectoare. Tac.
Merge la ziua de miercuri din urmatoarea saptamana. La fel. Ocupata toata ziua, liber doar de la 18.00 la 19.00. La fel, sters cu tus corector. Acum ii spun: Aici, cu alb, este tus corector? Raspunde: Da. A renuntat cineva la programare.
Si asa am vazut ca 3 zile de miercuri din 3 saptamani succesive, aveau program liber la ora la care ma interesa pe mine. Doar in acel interval orar si doar 3 saptamani.......
Chiar puteti crede ca sunt coincidente? Dupa "Profetiile de la Celestine", eu le numesc SINCRONICITATI. Si arata ca merg pe drumul bun. Sunt evenimente punctiforme care traseaza o linie ce arata drumul pe care il parcurgem. Cand apar in viata noastra asemenea sincronicitati, Viata ne raspunde la intrebari.
In concluzie, pe cei din Ploiesti -sau cine poate ajunge dupa garda (!) din Bucuresti, va astept miercuri, 12 noiembrie a.c. la ora 18.00 la sala 17 de la Casa de Cultura a sindicatelor Ploiesti.
Este alta sala decat cea din primavara si mie mi- a placut teribil cum arata. Sigur ne vom simti bine.
Plata? Simplu -10 lei de persoana pentru a acoperi chiria salii.
Voi relua informatia despre aceste intalniri pentru ca ceea ce se intampla in jurul nostru ne arata ca este necesara o schimbare de perspectiva in mod radical. Pentru a nu mai ajunge la 27 de ani sa facem vizite la cardiolog sau sa facem infarc la 25 de ani.
Unii poate agreeaza ideea de a-si indrepta gandul catre Divinitate, Univers, Ingeri, Sfinti sau oricui din lacasul Luminii. Dar poate ca altii nu accepta. Rationalul, logicul, este atat de bine exprimat in viata proprie incat nu-si gaseste loc si o idee....nebuneasca. Desi, termenul de nebunesc in acest context ar fi fost agreat si acceptat in urma cu 10-12 ani. Acum cand si stiinta si spiritualitatea si misticismul aduc dovezi ca "acele idei nebunesti" nu sunt chiar nebunesti, ar fi o ignoranta sa nu le iei in seama.
Si totusi, un rational ar avea nevoie si de o explicatie sau un argument stiintific care sa-l determine ca in situatii de rascruce de viata, in situatii critice, sa recurga la metode alternative fata de stiinta pura pentru a iesi din impas.
Astazi in timp ce lucram eu printre eprubete, m-am....luminat. Am inteles si de aceea va impartasesc rezultatul.
Dimineata, prietena mea din Germania m-a sunat spunandu-mi ca la ora 10.00 ora Romaniei, va avea o sedinta importanta pentru care --fiind prima de acest gen-, are emotii. Si sa ma gandesc la ea. Cei care imi solicita astfel ajutorul, inseamna ca vor sa ma rog pentru ei. Si m-am rugat pentru ea astfel: "Arhanghel Mihail, te rog trimite soldatii tai de Lumina sa taie legaturile de energie negativa/ karmica, dintre S. si toti cei cu care ea se intalneste astazi. Multumesc."
Dupa o ora cand s-a incheiat intalnirea, m-a sunat si mi-a spus cat de bine a decurs. I-am spus cum m-am rugat. Mi-a spus ca si ea a cerut ajutorul Arhanghelului Mihail asa cum am scris eu intr-o postare mai veche cand l-am rugat sa ajute pe o prietena ce avea un control de la Bucuresti. La fel a afcut acum, doar ca n-a stiut sa ceara taierea legaturilor.
De ce este important sa cerem? Legea lui Einstein arata legatura dintre energie si masa. Dar cand dispare masa, ramane doar energia pura. Informatia adica. Legea lui arata ca noi suntem energie pura.
Cand ne intalnim pentru prima data cu cineva-indiferent de context si relatie- inseamna ca trebuie reglat ceva. Fie avem de platit ceva, fie suntem recompensati de Viata, oricum, intalnirea are UN ROST mai presus de ceea ce se vede si se cunoaste in acest plan.
Cand eu cer sa se taie orice legatura energetica negativa de fapt, eu cer sa se faca curat din punct de vedere energetic intre mine si omul/oamenii cu care ma intalnesc. Abia ATUNCI putem avea o relatie -profesionala, personala- plecata de la .....zero. Fara datorii. Atunci, in acel moment o CREAM PENTRU PRIMA data. Altfel, daca lasam lucrurile sa se desfasoare, ele isi vor urma programul karmei si exista mari sanse sa suferim pana ne achitam sau ni se achita politele restante. Cerand sa fim sprijiniti este ca si cum chemam zugravii-este meseria lor- care vor face curat in casa noastra si abia apoi ne mutam si noi.
Este posibil ca orgoliul omenesc sa se iteasca pe deasupra capetelor noastre si sa spuna: Dar ce, eu nu pot sa ma descurc singur? Ce, ei nu sunt tot oamenii? Am invatat la curs de dezvoltare personala ca pot sa nu am emotii cand ma intalnesc cu o autoritate, daca imi imaginez pe acel om cum sta pe w.c. Tot om este si el."
Da. S-ar putea sa functioneze dar sigur nu vor fi rezultate pe termen lung. Teama interioara va ramane si se va activa cand iti doresti mai putin, iar datoria karmica nu va fi achitata sau stearsa.
Rezultatul intalnirii prietenei mele, elogiile pe care le-a primit, ii apartin. Sunt reale si adevarate. Dar asta pentru ca ea s-a exprimat ca cea REALA si ADEVARATA. Curatata din punct de vedere energetic de orice energie negativa, a putut sa se exprime ea, asa cum este. Da, a fost ajutata. Dar nu a facut altcineva treaba in locul ei. Pentru ca nici eu, nici ea, n-am cerut sa lucreze ingerii pentru ea.
In concluzie: putem da adevarata noastra valoare in exterior atunci cand suntem NOI INSISI. Si putem fi noi, doar cand suntem......puri.
Un alt exemplu de raspuns la rugaciune. Duminica pe la ora 14.30 voiam sa ies dintr-un drum de tara in DN1. Circulatia este ucigatoare pe acest drum-si la propriu si la figurat. Trec masini catre si dinspre Valea Prahovei cu viteze cu mult peste 80 km/h.
Stiam ca foarte greu poti taia autostrada pentru a te incadra pe banda unu de mers. Asta pentru ca nu sunt vitezomana. Vedeam cum trec cu viteza fulgerului masinile prin fata mea. Cand mai aveam vreo 500 m, m-am rugat: "Arhanghel Mihail, te rog trimite soldatii tai de lumina sa faca liber pe sosea, asa incat eu si masina mea sa trecem in siguranta. La fel si toti ceilalti participanti la trafic. Multumesc". Am simtit ca merg mai incet. Ca si cum ma calmasem mai mult decat eram. Gandul care m-a...strafulgerat a fost ca este necesar putin timp de reactie pentru ca ingerii sa poata lucra.
Cand am ajuns la vreo 5-6 m de autostrada, am vazut ca nu este nimeni pe sosea pana departe in zare. Nici intr-un sens nici in altul. Nu ma dumiream. Era nefiresc. Avusesem niste experiente dure in situatii similare. Am intrat pe DN, am avut timp sa ajung pe banda unu si abia dupa ce am parcurs cativa metri m-a ajuns din urma o masina pe banda 2. Apoi au inceput sa vina si din sens opus masini.
Ati putea sune: o simpla coincidenta. Oare? Verificati. Dar cu incredere. Pentru ca daca ceri ceva dar te indoiesti sau ti-e teama ca nu primesti obiectul cerut, da, nu-l vei primi, pentru ca frica ta blocheaza, energetic vorbind, manifestarea ce-ar duce la indeplinirea dorintei. Da, pentru ca mai puternica decat furia este frica. Psihologia moderna are un corolar care spune: frica paralizeaza imaginatia.
Si da, priviti in jurul vostru. Dar si in interior. Sunteti multumit de ceea ce vedeti? Si ce faceti pentru asta/ Un prim pas ar fi sa fiti cat mai mult timp si cat mai des niste persoane armonioase. Curate din punct de vedere energetic.
O foarte simpla metoda de curatare energetica si accesibila timpului pe care-l traim, si oricarei varste, este ascultarea muzicii care face sa vibreze chakrele superioare. Acea muzica ce NU ne face sa vibram de la stomac in jos.Va ofer mai jos o alternativa.
Astazi sambata, pe la ora 17.00 am plecat cu masina sa caut varza pentru pus la murat. Drumul pana la piata era liber, putine masini prin centrul Ploiestiului, iar catre piata, pe o portiune de drum de aproximativ 200 m NICI o masina. Am semnalizat regulamentar dreapta si am vazut 2 politisti care priveau circulatia pe celelalte strazi-pentru ca asa cum am spus, nu era nici o masina iar pietoni nu au voie in aceasta zona.
La nici 5 m dupa incadrarea pe banda mea, imi face semn un politist sa opresc. Vine- zambind-, imi cere actele, il intreb ce-am facut, imi cere sa-i arat actele si apoi imi va spune; ma "citesc" interior si vad ca nu simt nici un pericol, imi caut actele- timp in care il mai intreb odata cu ce-am gresit. Imi repeta ca-mi spune dupa ce-i arat actele. N-am simtit nici sa fiu mai catolica decat papa si sa-l intreb de ce nu s-a recomandat. Pentru ca SI asta mi-a atras atentia de la inceput. Nu a fost oficial. Zambind in continuare dupa ce i-am aratat actele, ma intreaba -nu stiti ce-ati facut? Nu. Imi cere si asigurarea si atunci imi spune - de ce mergeti cu farurile mari aprinse? Si pe pozitie? Daca nu vreti, nu le folositi deloc sau folositi-le macar pe cele de intalnire. Mi-am dat seama ca avea dreptate. Dar de cand a spus cu ce-am gresit, mi-am cerut scuze. A zambit in continuare, mi-a dat actele si a plecat. Fara sa ma avertizeze nici oficial si nici prieteneste ca sa fiu mai atenta alta data. I-am spus multumesc.
Priveam ce se intampla si vedeam totul ca o scena dintr-un film dat cu incetinitorul. Parca nici n-a existat acest dialog. S-a mai intamplat si altora sa fie iertati/iertate de catre un politist atunci cand au incalcat o regula. Poate s-au tocmit, poate au impresionat emotioanal, poate au contraargumentat. Nu stiu-orice metoda pentru a scapa de o amenda. Acum am simtit ca era ALTCEVA.
Ma gandesc ca vazand de cand am carnetul de conducere - 1991- a considerat ca pot fi iertata. Poate.
Ca sa ies din parcarea unde am oprit, a trebuit sa dau cu spatele. Am pus avariile, m-am asigurat si am iesit. Cu farurile stinse. Atunci am realizat ca nu stiam exact cum trebuia sa tin farurile si ca era un subiect vulnerabil pentru mine. De cand am aceasta masina.
Am plecat. N-am gasit varza. Peste 5-6 minute cat a durat pana m-am intors prin locul cu cei 2 politisti, nu am mai gasit pe nimeni. La nici o intersectie. Venisem cu gandul -SINCER- sa-i multumesc. Simteam ca mi-a facut un dar. Nu am avut cu cine sa mai vorbesc. Nu fusese masina de politie, alt echipaj nu era, ei nu mai erau.
Este sambata. Saturn ne da sau ne ia cate ceva. Eu am simtit ca am primit ceva. Am fost invatata intr-un mod ....usor. Si mi-am amintit de vorbele mele pe care le exprim ori de cate ori am ocazia: in viata inveti usor-intelegand- sau cu durere. Un Maestru budhist -am vazut saptamana trecuta ca spunea- ca in viata poti atinge iluminarea prin sacrificiu sau intelegere. Ambele Cai sunt corecte. Sunt bune. Fiecare suflet are libertatea de a alege cum o face. Eu am ales constient sa invat prin intelegere.
Voi ce alegeti?
Acum, inca o data ii multumesc Ingerului care mi-a purtat de grija si m-a ajutat sa inteleg si sa invat ceva, intr-o maniera usoara. Nu prin suferinta (amenda, puncte luate, nervi, etc).
Pentru ca eu nu cred in coincidente. Prea multe semne de-a lungul vietii mi-au aratat ca suntem atentionati sau avertizati ori ajutati pentru a crede ca lucrurile se desfasoara haotic.
Acum am inchis telefonul dupa o convorbire cu o prietena al carei frate de 36 de ani are cancer la intestinul gros. A spus ca dupa prima operatie- 2 operatii in 8 zile- i-a fost bine 3 zile iar sambata seara, cu apogeu aproape de miezul noptii, i-a fost foarte rau. Tot sambata. O simpla coincidenta?
O alta prietena imi spunea in urma cu 2 zile ca asteapta un semn de la divinitate sa inteleaga ce alegere sa faca intr-o situatie delicata si importanta pentru ea si familie. Atat a asteptat un semn-UN ANUME SEMN- incat, a avut probleme -mari- la ochiul drept. Pentru ca nu vedea CORECT situatia. Nu accepta sau nu intelegea semnele deja primite. Si de ce la ochiul drept? Pentru ca tocmai semnul primit prin sotul ei- ochiul drept-masculinul din noi sau relatia cu persoana de gen masculin-l-a ignorat. Cand de frica-inconstienta frica!- si-a cerut scuze fata de sot, s-a rezolvat si problema la ochi. Fara interventia unui medic.
